A trecut ceva timp de la povestea tatei,iar eu am reusit sa asimilez tot ce mi-a spus.Pana la urma nu era atat de grav...avusese o religie si renuntase la ea pentru iubire,si pentru ca a fost constrans sa o faca.Cu toate astea,inca simt ca tata imi ascunde ceva...dar ce?Ma priveste cu amaraciune mereu si ma evita.Asa ca m-am gandit ca urmarile convertirii lui se pot manifesta asupra mea.Asa ca am cautat pe net.
"Urmarile asupra copiilor ale convertirii"
Si am gasit un site pe care am intrat repede.Alegeti tara:Iran,Irak,Siria,Turcia,Emiratele Arabe,Maroc,Tunisia,etc.Am dat click pe Maroc si am citit articolul:"Morocul este singura tara din lume(ce noroc,am gandit)in care se mai pastreaza aceasta lege straveche care spune ca fiul sau fiica unui convertit trebuie sa se intoarca in tara de bastina a parintelui convertit si sa traiasca acolo,casatorit bineinteles.Copilul va trebui convertit si adus aici la 19 ani."
Halal noroc,am gandit.Asta nu mi se poate intampla mie.Sunt o femeie libera,am drepturi egale cu orice barbat din lume si nu sunt inferioara nimanui.Am crescut libera,mergand pe strada cum si cand am vrut,si am avut libertatea de a alege.Nu-mi pot imagina viata sub asuprirea unui barbat care se crede superior mie doar prin simplul fapt ca e barbat.Nu e drept si nu vreau sa ma supun acestei legi prostesti.
Am adormit greu,zdrobita de oboseala si griji si furie si durere ca nu mi s-a spus.Fac 19 ani...maine!Mi-am amintit ca prin vis.
CITEȘTI
Egalitate?
RomanceO poveste a unei femei libere care invata sa traiasca dupa legile islamice...Pe drumul dur al emanciparii,va intalni iubirea si asta o va schimba pentru totdeauna
