Corigentă la iubirea ta

Capitolul 4 - Tabăra

La media este Isabella <3.

Vlad Munteanu

         Fugim repede pe scările şubrede ale blocului în care aparent, locuim. Dacă pierdem autobuzul mă jur că îi şterg mapa de Minecraft a lui Cristi. Trebuia el neapărat să filmeze episod de dimineață, când ştia că la prima oră aveam test la matematică. Nu țin aşa de mult la ce o să fac la testul ăla tâmpit, dar mă enervează când ajung târziu la şcoală. Pierd toate noutățile şi bârfele din ziua asta sau cea precedentă.

         Cu respirația grea, şi epuizați de efortul depus ajungem în stația de autobuz. Cum vrem să urcăm în el, uşile se închid iar autoturismul părăseşte stația, lăsând un nor negru de gaze în urmă.

Vlad: E numai vina ta Cristi.

Cristian: Nu mai comentă şi hai să mergem pe jos.

Vlad: N-o s-ajungem la timp.

Cristian: Păi normal că dacă vorbim n-o să ajungem. Aşa că mişcă.

         Ştii vorba aia: "Mersul pe jos face piciorul frumos"? Mda... Eu sincer m-am cam săturat să merg atât pe jos.

         Ajungem la şcoală şi cum intrăm pe poartă Cristi se face nevăzut. Probabil s-a dus iar la gaşca lui de fraieri. Intru în şcoala propriu zisă şi cum fac câțiva paşi. Sunt întâmpinat de o roşcată care mă va face să iau foc de nervi. Se aproprie spre mine, mă trage de mână, find foarte apropiați.

Vlad: N-am chef de tine, Mira. *spun şi mă depărtez brusc*

         Aceasta îmi dă drumul la mână şi se uită cu superioritate cum mă îndreptam spre clasa noastră. Mira e înnebunită după mine. Şi asta mă disperă.

         Mâine se face un an. Un an de când inima mea a fost ruptă în bucățele. Nu-mi amintesc prea multe din excursia de la Braşov. Dar tot ce țin minte e momentul când am fost blocat în maşină, uitându-mă la ce iubeam mai mult, suferind.

         Deschid uşa clasei şi mă aşez instant în banca mea. O văd pe brunetă stând în banca din fața mea şi decid să-i dau cu piciorul în scaun, pentru ai atrage atenția.

Melisa: Au, Muntene. N-ai lucruri mai bune de făcut? *încearcă să pară iritată, dar ştiu că râde în sinea ei*

Vlad: Nu. *am spus zâmbit şi m-am ridicat pentru a-i da un sărut lui Mel*

         După nervi făcut de Mira, şi amintirea cu Lavinia, sincer Melisa chiar m-a făcut să mă simt mai bine. Cristi, Melisa, Isabella şi cu mine suntem prieteni de la grădiniță şi ne înțelegem extrem de bine.

         Eu şi cu Mel... păi, nici măcar nu ştiu ce suntem. O iubesc, deoarece o ştiu de atâți ani şi e cam singura fată cu care mă pot înțelege. Dar, la partea de romantism nici nu ştiu dacă o să ne țină. Îmi e frică să nu stric prietenia avută în aceşti ani. După accidentul Laviniei, ei 3 sunt singuri care m-au făcut să nu mă arung de la geamul ăla stupid pe care îl vedeam în fiecare dimineață.

         Mai nou, inima mea are un fel de sistem de apărare împotriva iubirii. Mi-am îndepărtat toți prietenii. Şi am încercat de atâtea ori să găsesc o fată care să mă facă să o iubesc. Dar cred că tot ce fac e degeaba. Păi logic dacă te lingi numai cu târfe. Mdaa... ea e conştiința mea, sau Vlad 2.0. Şi cred că are dreptate, adică mi-am căutat iubirea în cele mai ciudate locuri. Dar totuşi nu cred că au fost aşa de multe fete. Hai nu zău? Pe primul loc 100% e Mira. Adică ştii că e nebună, dar tu tot îi dai atenție. Iar apoi mai avem: Denisa, Clara, Alexia, Roxana, Anais, Irina, Oana, Emily, Iulia şi lista continuă. A şi să nu uităm că ai avut nişte săruturi cam perverse în baie cu Bianca. Care, e fosta lui Cristi, Vladee. OK, ok, ok. Ştiu că am greşit. Dar eu măcar am încercat. Şi apropo, nu se pun şi relațile pe instagram. Tot multe sunt şi fără.

Isabella: Ămm... Vlad te cam holbezi de 5 munute la podea fără să te mişti sau să respiri. *zice şatena şi se uită confuză la mine*

Vlad: Dacă nu aş respira nu aş mai fi aici. Sau poate aş fi, dar nu viu. *râd uşor*

Isabella: Dar, totuşi ce ai?

Vlad: Sunt bine, Isa, calmează-te.

         Şi ea e Isabella. Ea, e destul de diferită. Este foarte liniştită şi răbdătoare. E cam timpul ăla de fată qt şi tumblr. Ea şi Melisa sunt extrem de distince. Dar, în ciuda diferențelor ele se înțeleg destul de bine.

         Melisa e un fel de bad girl. Dar nu o bad girl din aia clişeică care se plimbă pe holurile şcolii, care are aere şi se ia de fiecare persoană care îi stă în cale. Cum s-ar zice, ea stă în "cuşca" ei şi atacă doar când este atacată. Ce ciudat sună asta. Btw, e super chill şi chiar dacă este mai brutală cu persoanele pe care le urăşte *tuse* Mira *ture* este destul de finuță la interior. Îmi place că am ajuns să o cunosc...

***

            

Andrei Gavril

Tata: Andrei, nu pot să cred că ai făcut aşa ceva. *țipă, sau mai degrabă urlă, bărbatul din fața mea*

Andrei: Şi ce? Nu e mare chestie. *murmur eu uitându-mă pe geam*

Tata: Nu e mare chestie?

Andrei: Nu. Tu faci lucruri şi m-ai grave.

Tata: Dacă se află că tu şi cu pițipoanca aia de Natalia ați pus uleiul acela pe jos şi din cauza asta a luat sala foc, mă jur că o pățeşti.

Andrei: Niciodată nu am înțeles cu naiba ai cu Natalia? *țip din nou, încercând să-mi apăr iubita*

Tata: În momentul de față trebuie să laşi toate aventurile pe care le ai şi să te concentrezi pe Mira.

Andrei: Nu-nțeleg de ce îmi faci una ca asta!

Tata: Se numeşte bussines, o să înveți.

Andrei: Efectiv tu mă vinzi, tată.

Tata: Nu te vând, deoarece nu voi primi bani. Doar fac un pact cu Lorenzo Ward pentru a ne unii mafiile.

Andrei: Mă disperă mafia ta!

Tata: Domnişorule. Comportamentul tău devine prea egoist. Acum ceva timp directorul vostru mi-a sugerat o tabără de corecție în caz că tu continuii cu prostiile tale. Şi sincer acum mi se pare o idee super bună să o folosesc.

Andrei: Glumeşti, nu?

Tata: Chiar deloc.

Bum bam! Postai. Încerc să reintru în forță şi să postez mai des, dar la cât timp liper am idk dacă o să-mi iasă.

21.03.2019.

~1100 cuvinte