Someone like you

Capitolul 17

"Fericirea lui...devine o preocupare pentru mine"

Era o vreme foarte frumoasa afara, ce anunta venirea verii cu toate ca era abea luna martisorului. Copiii ce locuiau in acelasi bloc cu Baekhyun isi aruncase ghiozdanele pe bancile din fata cladirii inalte, pornind un joc de cinci versus cinci de fotbal.
—Mai tii minte cand faceam si noi asta ?
Rase Luhan privindui cand iesise din bloc.
—Mm,uita-te la ei. Nici macar nu si-au schimbat hainele . Vor da de probleme cand vor ajunge acasa pentru ca au murdarit uniforma.
—Ei, stai calm. Se poate spala, e doar putin praf.
—Mm,tot spaland-o materialul va ceda,iar o uniforma in ziua de astazi este foarte scumpa.
Spuse el pornind la drum.
—Lasand asta la o parte, ce spui sa facem ceva weekendul asta? Hah?
Zambii Luhan entuziasmat.
—Suna foarte bine. Te-ai gandit la ceva?
—Abea astept . Inca nu,dar vom gasii ceva. Grabeste-te sa ajungi acasa astazi.
—Voi ajunge, am lucrat putin si ieri pentru astazi.
—Ce bine. Ne vedem prietene.
Spuse Luhan cand cei doi ajunsesera in fata cladirii unde baiatul lucra .
—Buna dimineata .
Zambii Chanyeol cand il zarii.
—Neata .
Zambii si el, apoi cand se simtii intimidat de privirea baiatului inainta.
—Ne vedem astazi la pranz?
Intreba el cand urca in lift.
—Mm, bine.
Zambii,apoi dupa usile s-au inchis Chanyeol il trage in bratele lui sarutandu-i fruntea . Baekhyun rosii la gestul sau ridicandu-si privirea spre el.
—Obrajii tai .
Chicotii Chanyeol sarutandu-i obrajii cu grija.
—Ma simt foarte ciudat.
Spuse el incepand sa tremure.
—De ce ? Esti bine? Ti-e rau?
Intreba el alarmat, cuprinzandu-i fata in palmele sale.
—Emotionat.
Spuse el rusinat.
—Asa dragut .
Zambii Chanyeol, apropiindu-se de el, reusind doar sa ii atinga buzele cu varful buzelor sale, pentru sunetul clopotelului din lift il facu sa sara imediat la cativa centimetrii de baiat, incercand sa para natural.
—Buna dimineata,dragule!
Spuse ea prinzandu-i bratul.
—Eu raman aici.
Spuse Baekhyun iesind din lift,mergand spre biroul sau.Ajunsese deja la erajul unu. Liftul urca tor mai greu zilele acestea. Avea Chanyeol vreo implicare in acest fapt?
—Da-mi drumul!
Spuse Chanyeol tragandu-se .
—Ah bine ca a plecat! De unde are blugii aia ?! Sunt de un model prea nou sa fie purtati de cineva ca el.
Spuse el privindu-si unghiile.
—El arata bine.
Zambii .
—Poftim?
—Nimic,veziti de treaba ta . Alo? Da,eu sunt. Amana treaba cu liftul pana luni dimineata .
Spuse Chanyeol , apoi liftul incepu iar sa mearga repede.
—Ce s-a intamplat?
—Nimic.
Spuse el iesind din lift.

—Ppfff! Hai,hai!
Spuse Chanyeol privindu-si ceasul . Mai erau doar zece minute pana la ora pranzului. Se oprii cateva secunde, gandindu-se ce ar trebuii sa faca ca Baekhyun sa inteleaga cat de mult il place .
—Ah stiu!
Spuse el zambind victorios apoi isi deschise leptopul cautand pe toate retelele de socializare numele unui baiat cunoscut .
—Oh! Vino in biroul meu , repede!
Spuse apoi inchise telefonul batand nerabdator din picioare.
—Am venit!
Spuse el gafaind.
—Am o oferta pentru tine .
—Ascult.
—Adauga un zero salariului tau de luna asta. Cum suna?
—Serios?! Ce trebuie sa fac?
Spuse el nerabdator.
—Il vreau pe el, in biroul asta la ora 2 dupa-amiaza.
Spuse aratandu-i profilul public al baiatului.
—Doar atat?
—Da. Baekhyun nu trebuie sa afle ca este aici auzi?
—Bine, am inteles.
—Bine, asta este adresa. Convinge-l sa vina aici.
—S-a facut, acum plec!
—Succes.
Ii spuse Chanyeol zambind.

—Esti gata ?
—Da, putem merge?
Intreba Baekhyun urcand in lift.
—Da,putem.
—Merge cumva mai repede ca azi de dimineata ?
Intreba el confuz.
—Nu?
Spuse el incercand sa para nevinovat.

Chanyeol ofta cand il privii, incercand sa deschida cutiuta micuta pe care o primii cadou la comandarea unui fel de mancare.
—Esti bine?
Intreba Baekhyun curios.
—Da, sunt foarte bine in momentul asta.
Zambii .
—Oh, serios? De ce?
Intreba el zambind.
—Tu esti motivul.
Baekhyun zambii din nou .
—Ah, zambetul asta.
—Pari foarte diferit.
—Cum asa?
—Pai... pareai a fi o persoana buna inca de la inceput,insa..acum pari foarte iubitor si copilaros.
—Nu toti imi cunosc latura asta.
—Sa ma simt special?
—Cu siguranta .
—Uau! Am reusit!
Rase el fericit cand reusii sa deschida cutiuta, in care gasise o jucarie micuta.
—Ce veselie hah?
Rase Chanyeol.
—Uite ce draguta este .
Spuse el aratandu-i jucaria.
—Mm, chiar este.
—Vrei un pupic ?
Intreba el imitand o voce pitigaiata a jucariei ce arata ca o fetita cu doua codite.
—Nu aici.
—Yaa, eu spuneam de jucarie.
Spuse Baekhyun .
—Eu nu.
—Uitati nota .
Anuntase chelnerita, punand nota de plata in fata lui Chanyeol zambindu-i nu foarte discret.
Baekhyun o privii ciudat,uitandu-se apoi dupa ea cu dispret. Isi intoarce privirea fugitiv cand Chanyeol incepu sa chicoteasca .
—Yaaa! De ce razi?
—Hm? Nimic.
Spuse el privind bonul.
—Ia sa vad.
Spuse el luand biletelul .
—Aish! E amuzant hah? O sa ii arat eu !
Spuse el ridicandu-se de la masa indreptandu-se spre fata fara a sta pe ganduri.
—Oh Doamne, asta nu e bine .
Spuse Chanyeol ingrijorat privind spre el.
—Aham! Aici sunt banii pentru comanda si asta... Spuse el rupand portiunea pe care ea isi scrisese numarul de telefon. Asta nu se va intampla. Spuse apoi aruncase fasia de hartie la gunoi.
—Yaa! O sa regreti auzi?!
Striga ea .
—Mai vedem noi.
Isi spuse Baekhyun iesind din cladire fiind urmat de Chanyeol.

Va urma...