Versuri De Dragoste & Dor

eu cine sunt

Am aripile arse de la vânt și zbor
Cu ochii înotând în lacrimi...
Am și regrete, și greșeli ce dor,
Și vise multe, și ascunse patimi...

Zâmbesc - e cel mai bun medicament,
Când violent de stâncă mă lovesc,
Naivă, blândă aproape permanent...
Sunt om și multe ori greșesc!

De apă pură des mi-e sete,
Ca să mă curăț de păcat...
Chiar dacă nimeni nu mă crede,
Mereu eu calmul am păstrat.

Sunt floare ruptă de tulpină
Și aruncată-n vânt din întâmplare,
Unde mă duce, nu port eu vină
Că zbor, dar nu merg pe cărare...

Nu sunt crăiasa propriului destin,
Am grijă des de alții, mă subapreciez,
Nici mie singură nu-mi aparțin,
De foarte multe ori cedez.

Asta sunt eu - defapt, tot nu știu cine sunt?
Dar important e că primesc iubire...
Multă iubire, de la ai mei, dar și necunoscuți,
Iubirea e și ea un fel de fericire...