De ce plângi, iubire, când vara se duce
Și-i tot mai puțin verdele-n frunze?!
Și-i tot mai adâncă și grea înserarea
De parcă în august se așterne ninsoarea.
De parcă pământul ți-e frică să-l calci
Și-i tot mai departe roșul din maci.
De doruri se închid ale tale pleoape
De ce plângi, iubire, când toamna-i aproape?!
Când toamna-și îmbracă mantia grea
Aprinde lumina în inima ta.
Prinde-o de mână și în brațe-o ridică
De toamnă, iubire, să nu-ți fie frică.
Când plouă copacii cu merele coapte
Nu plânge, iubire, când iarăși e noapte.
Și verdele frunzei spălat e de ploi
Mă cheamă să trecem prin toamn-amândoi.
Acolo unde tu cu mine ne-om contopi într-un sărut
Acolo toamna e prezent. Acolo toamna-i început.
Și nu plânge, iubire, când vara se duce
Unde este iubire viața e dulce.
YOU ARE READING
Versuri De Dragoste & Dor
PoesiaDragostea e atat de puternica, atat de frumoasa, incat chiar aparenta, mirajul ei, ne amageste si ne poate produce aceleasi emotii ca si ea insasi. Poezii, declaratii de dragoste, cuvinte pornite din inima sper sa placa
