3

22 10 1
                                    

Antonia pov.

Eli:Anto de ce m-ai trădat? M-ai mințit și pe mine și pe Hoseok! De cee?
Hoseok:Nu ma așteptam la așa ceva din partea ta! Spune motivul sa știu de ce ai făcut asta? Tu știi cum ne simțim? Toată lumea e supărata din cauza ta, sper ca ești mulțumită?

Pur și simplu întrebările veneau una după alta continuu fără oprire, eu eram împietrită, nu înțelegeam nimic, și eu ma întrebam ce se întâmpla. Incercam sa vorbesc dar nu puteam, voiam sa alerg dar nici asta nu puteam sa fac, efectiv eram paralizata.

Hoseok:M-ai dezamăgit, nu o sa mai pot avea încredere în tine, ma scârbești! Nu mai vreau sa faci parte din viata mea, sa nu te mai vad vreodată!
Ele:La fel și la mine, te credeam cea mai buna prietena, ca o sora dar uite cum ma răsplătești. De acum încolo rupem legătura, pa!

Imediat m-am ridicat din pat, mi-am dat seama ca fost doar un vis. Ce tot se întâmplă cu mine, mereu am vise ciudate în care sunt mereu paralizata, mi-aș dori sa pot dormi măcar o data liniștita și niciodată sa nu devina real acel vis, as fi distrusă fără Elena dar ma întreb care a fost chestia cu Hoseok... Am întins mana spre telefon sa vad ceasul și văzusem ca e trecut de 7 dimineața asa ca am luat-o la fuga spre baie pentru a-mi face rutina zilnica și o strig pe Elena care e încă în pat și doarme.

Eu:ELENAA! AI UITAT DE FACULTATE?
Ele:Ce te apuca? Uită-te mai întâi în ce zi suntem! Azi e sâmbătă deci suntem libere!
Eu:Ohh, m-am speriat de moarte, visul m-a dat peste cap.
Ele:Ce vis? Povestește pe scurt ca mor de somn, facultatea e așa obositoare.
Eu:Nici eu nu am înțeles bine ce s-a întâmplat în vis, tu și Hoseok, voiați sa rupeți prietenia cu mine, cum voi vă doriți sa nu ma mai vedeți niciodată, cum ca eu v-am trădat, ca am supărat pe toată lumea. A părut asa real dar muream și de frica, ma apucase panica. Eleee, niciodată sa nu ma părăsești!
Ele:Promit! Nu te mai gândi la acel vis, nu o sa devina real, stai liniștita. Acum ma bag la somn, pleoapele mele tot cad fără sa vreau.
Eu:Bine bine, somn ușor!

Off, Elena m-a lăsat singura. Ma gândeam ca azi sa ma duc prin oraș ca să găsesc o școală de dans. Dansul e hobby-ul meu de când ma știu. Vreau sa ajung undeva cu aceasta pasiune și talent. Îl sun pe Hoseok, el mi-a zis ca este deja înscris într-o școală de dans de mult timp.

Conversație:
Eu:Hei Hoseok!
Hoseok:Neața, ce mai matinala ești!
Eu:Mdaa... Voiam sa te întreb de aceea școală de dans, azi sunt libera și vreau sa ma înscriu asa ca apelez la tine aici. Te rog ajută-mă!
Hoseok:Hmmm, ai noroc astăzi. La ora 17:00 se fac audiții pentru a recruta noi dansatori. Deci vrei sa te înscrii, să-mi spui mie acum, de asemenea sunt și profesor.
Eu:Cee? Normal ca da, te rog înscrie-mă! Îți mulțumesc extrem de mult pentru ca ma ajuți!
Hoseok:Pentru nimic! Vin la 16:00 sa te iau și mergem acolo. Pregătește-ti coregrafia și stick-ul unde să-ți pui melodia!
Eu:Bine, îți mulțumesc încă o data! Te aștept!

După ce am încheiat convorbirea am început sa ma pregătesc și am fugit imediat spre Elena să-i dau vestea. Am strigat-o dar nu a dat semne cum ca se va trezi. M-am dus în bucătărie sa iau apa ca să o stropesc dar și-a schimbat poziția de somn așa că ca am luat o boxa și am descarcat de pe Zedge un sunet asemănător unei alarme de urgență. Am pornit-o și în următoarea secunda deja era sus.

Eli:CEEEE? CE S-A ÎNTÂMPLAT????
Eu:Nimic draga, era doar ceva special care sa ma ajute sa te trezesc ca trebuie să-ți dau vestea cât mai repede și am nevoie de ajutorul tău.
Eli:Ce veste și cu ce sa te ajut?
Eu:Azi dau o audiție la o școală de dansuri și nu știu ce coregrafie sa aleg și pe ce melodie sa dansez. Nici măcar nu am cea mai mica idee în legătură cu totul, va fi și Hoseok. Concluzia e sa te reușesc sa fiu admisa și sa nu ma fac de ras în fața lui. Deci ce facccc, mai întâi spune pe ce melodie sa dansez apoi ma gândesc o coregrafie!
Eli:Am o idee, mereu îmi ziceai ca ai un idol, care își zice "Hope on the street", asa se numea?
Eu:Daa, nu pot sa cred ca îți amintești! Ce-i cu el?
Eli:Cum sa uit, la cât m-ai înnebunit și cat de mult ai vorbit despre el e imposibil. Ce zici sa dansezi o coregrafie de la el, dacă tot zici ca e grozav și cel mai bun.
Eu:Ești geniala, mersiii mult de idee. Dar ajută-mă, descarca melodia și pune-l în stick, între timp eu ma voi pregăti!
Eli:OK. Dar ești pregătită, mai ai timp sa repeți pana atunci?
Eu:Nuu, nu e nevoie. Le știu la perfecțiune toate coregrafurile lui, nu lipsește niciuna și nici măcar nu e nevoie sa repet.
Eli:Desigur ca vei reuși, să-i spui cuiva sa te filmeze ca vreau și eu sa vad!
Eu:De ce nu vii cu noi? Arata mai bine live.
Eli:Nu pot, trebuie sa învăț pentru cursuri și am o groaza de teme.
Eu:Off, când ma întorc te voi ajuta. Hai grăbește-te cu stick-ul.
Eli:Hoo, ca mai e timp pana la 16:00.

The last wish...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum