The last wish...

6

*tot aceeași zi*

Anto pov.

Eu: Eli, ce s-a întâmplat? Cine te suna întruna și cu cine ai vorbit?
Eli: Wow, ești tare curioasa! M-a sunat iosif, jur ca m-a înnebunit de ma suna întruna.
Eu: Aa deci ai vorbit cu el? Oare a uitat de mine?
Eli: Da, am vorbit cu el... Nu a uitat de tine, m-a întrebat ce faci și i-am spus ca dormi.
Eu: Uhh ce bine! Am crezut ca m-a uitat.
Eli: Nuu, doamne ferește! Hai sa ne pregătim sa mergem la restaurant și apoi la facultate.
Eu: Ok, hai!

Am mers la restaurant sa mancam, pe urma am plecat spre facultate. Elena s-a dus înainte, eu m-am oprit la un magazin sa cumpăr ceva pentru voi ajunge foarte târziu la hotel. În timp ce mergeam nu eram atenta asa ca m-am lovit de cineva și am încercat sa fac cativa pași stângaci ca să am echilibru. Dar cel de care m-am izbit m-a prins la momentul potrivit, iar eu mi-am ridicat privirea spre ochii lui și mi-am dat seama ca e Hoseok.

Hoseok:Hei! Ești bine?
Eu:Da, mersi! Datorita ție.
Hoseok:Ai grija, pe ce erai asa concentrata?
Eu:Nimic, nu prea am fost cu picioarele pe pământ.
Hoseok:Sa mergem împreună, ca orele încep în scurt timp. Auzi, am o întrebare!
Eu:Zi!
Hoseok:Dupa ore vii cu mine la școală, asta dacă nu te mai duci la hotel ? Ca tot aceeași destinație avem...
Eu:Sigur, nu ma duc pentru ca vreau să-mi repet puțin mișcările.
Hoseok:Bună idee, sa-mi arăți și mie ce fel de stiluri dansezi. O sa te testez.
Eu:O sa trec testul cu brio, ai sa vezi!
Hoseok:Mai putina vorbărie și mai multa demonstrație. Am ajuns, acum mergem spre clasele noastre, ne vedem în spatele scolii la sfârșit!
Eu:S-a făcut, byee!

Am început ora, s-a găsit profesoara sa predea ceva plictisitor, legat de anatomia corpului ceea ce știam noi toți din liceu. Nu am dat prea mare importanță. Mi-am adus aminte de Jimin și Taemin, ar trebuii să-i anunț, sunt asa de nerăbdatoare. Sper să-l întâlnesc pe Hope.

*TIME SKIP*

Am terminat toate orele, am mers la Hoseok și am pornit spre școală. Pe drum i-am anunțat pe cei doi și ma așteaptă în fata scolii. Am ajuns asa ca am coborât.

Eu:Oh, băieții sunt deja aici.
Hoseok:II cunoști?
Eu:Da, suntem prieteni buni.
Hoseok:Ești norocoasa, ar trebui sa te simți onorata.
Eu:Stai cee? De ce zici? Nu e ca și cum ar fi singurii oameni de pe acest pământ sau sunt popularii scolii.
Hoseok:*avand pe fata o figura în care îmi dădea de înțeles*
Eu:Serios? Dacă sunt populari de ce nu sta cu alții și tocmai ma așteaptă pe mine?
Hoseok:Daca stau cu tine înseamnă că ești prietena lor. Deși sunt populari nu prea stau cu persoane, își petrec timpul cu unii din școala, eu, un băiat pe nume Jungkook-
Eu:Stop! Acel Jeon Jungkook, cel care a câștigat toate concursurile?
Hoseok:Vad ca îl știi, mai sta cu Sehun, Hyungwom, Tzuyu și cam atât dar în afara scolii au foarte mulți prieteni.
Eu:Tzuyu, aceea balerina? Hyungwon și Sehun? Nu fa mișto de mine ca o s-o încurci!
Hoseok:Poți să-i întrebi pe ei, dacă tot ești prietena cu ei poate o sa va facă cunoștință, știi e posibil sa fiți și în aceeași clasa.
Eu:Sunt în soc, ii urmăresc de mult timp. Nu mulți au norocul sa-i întâlnească.
Hoseok:Nu am știut ca ei au fani, mai ales ca tine. De parca ar fi niște zei.
Eu:Sunt niște zei ai dansului. Dar am o întrebare, de ce nu ai participat la concursuri? Tu sigur ai talent ca degeaba nu ai ajuns profesor și juriu.
Hoseok:Am mai participat o data dar partenera mea m-a părăsit pentru altul și s-au dus în alta tara. Eu de atunci mi-am pierdut speranțele. În primul rand îmi e greu sa mai am încredere în cineva și in al doilea rand nu găsesc nicio dansatoare mai buna ca ea. Destul pentru ziua de azi, ne vedem înăuntru. Eu ma duc pe alta intrare și tu te duci la băieții aceia.
Eu:Bine. Ai grija!