Aventuri din Liceu: Titus Stănescu (FINALIZATĂ)

Epilogul

-Spune-ne de ce l-ai ucis pe fiul tău? întreabă Directorul ținând arma îndreaptă spre mine.

   Stăteam în fața Directorului, cu mâinile ridicate și cu un sentiment de vinovăție și dezgust față de mine. De ce a trebuit să mă bag în acea fundație idioată? Nu puteam să rămân bine mersi cu acea diplomă stupidă și gata?

-A-A trebuit. spun eu cu regret.
-De ce? întreabă Directorul cu calm ținând în continuare arma îndreptată spre mine.
-A-A... Așa a fost... ordinul. spun eu cu durere.
-Ordinul Fundației W.I.N.?
-Da. răspund eu începând să tremur.
-A dracu de fundație. zice Rareș stând cu Theodor lipiți de ușă pentru a nu mă lăsa să evadez.
-Poți s-o mai spui odată. spune Theodor.
-Hei! zice Directorul către cei doi și ține în continuare arma îndreptată spre mine. Doar pentru că m-ati ajutat asta nu înseamnă că aveți voie să injurați de față cu mine.
-Scuze. spun Rareș și cu Theodor.

  Domnul Director se uită la mine cu o privire de om crud. Ține în continuare arma îndreptată spre mine. Domnul Director îmi spune:
-Spune-ne... Care a fost ordinul?
-...
-...
-Ordinul a fost să îmi ucid fiul. spun eu stăpânindu-mi lacrimile.
-Așa.
-A trebuit să îl ucid și să îi fur identitatea pentru 4 ani.
-De ce? De ce au vrut asta?
-V-Vor să vă ia școala.
-De ce?
-Pentru a scăpa de aceste talente și să le folosească pentru bani.
-Aha. Înțeleg deci.

   Domnul Director lasă arma în jos și se duce la biblioteca sa de lângă birou. Ajuns acolo trage o carte, o deschide și îi arată acea carte:
-Știi ce este aici, nu?
-Nu. spun eu speriat. NU! NUUUU!

   Domnul Director apasă pe butonul care era în acea carte. Butonul pe care l-a apăsat este un buton care te duce la o pedeapsă groaznică, moartea.

   După câteva secunde de când Domnul Director a apăsat butonul, se deschide o trapă fix la piciparele mele, iar eu sunt aruncat în gol într-o groapă de plină de țepi. Asta este ultima imagine pe care o mai amintesc, restul este negru și plin de durere.

-----------------------------------------------------------

  Îmi pare rău, Titus Stănescu!

  Îmi pare rău că te-am ucis.

  Îmi pare rău că te-am părăsit în Gară.

  Îmi mai pare rău că am ucis-o pe mana ta.

   Toată vina îi revine acelei fundații stupide care vrea cu orice preț să scape de această Școală de Talente.