A 7-a Minune A Lumii

CAPITOLUL 10

*dupa sase luni*

      Viata mea mergea minunat.Aveam un nou stil de viata , prieteni devotati mie , iar scoala era floare la ureche.Era un liceu foarte bun , iar eu ma descurcam de minune.Am avut parte de o relatie de cateva luni alaturi de Sergio.Nu era tocmai genul meu.Gandea destul de imatur , avea mereu asteptari din partea mea , desi eram cu mult peste el.

     Intr-o zi , pe cand eram in parc , am observat un tip pe banca de langa mine .Imi parea foarte cunoscut.Era un baiat frumos , cu niste ochi de un albastru marin in care te puteai pierde usor , un par brunet putin ondulat si un fizic de neegalat.Il urmaream atenta in timp ce isi savura tigara si incercam sa imi dau seama de unde il cunosc.

    -Lia , nu e nevoie sa te holbi asa la mine :))
    -Poftim ? Eu .. , fuck , m-a vazut... dar de unde imi stia numele ?
    -Hmm , mi-a fost dor sa te vad.Ai crescut frumos in cateva luni.
    -De unde ma cunosti ? , il intreb eu.
    -Off , Lia .. sunt eu , Marian.

   MARIAN ? Am avut un soc.Marian era baiatul viselor mele.Aveam o simpatie pentru el de ceva timp , dar nu i-am acordat prea mare importanta.Marian era un prieten apropiat de-a lui Alex.Avea 21 de ani si urma o facultate destul de buna.Era genul de baiat pe care crezi ca n-o sa-l intalnesti niciodata.E glumet , dar serios la nevoie , destept , cu capul pe umeri , ambitios si foarte open-minded.Trebuie sa recunosc , eram indragostita de el.

  -Ce faci tu aici ? , il intreb eu.
  -M-am mutat aici acum o saptamana.Locuiesc singur.
  -Aa , pai .. cum de ai ales fix locul asta ?
  -Nu stiu , Lia.Mi se parea cel mai ok , mai erai si tu aici.

   Mai eram si eu aici ? Ok .E total ciudat ce se intampla aici.
   Il priveam cu patima in timp ce el se uita in gol.Abia acum realizam cat de dor mi-a fost de el si de ochii lui in lunile in care am fost plecata , cat de dor imi era sa il privesc in timp ce el facea lucruri obisnuite vietii.Si-a intors privirea spre mine si se uita in ochii mei.Am ramas asa putin , privindu-ne in ochi , dupa care a inceput sa zica ceva.

  -Alex cum mai e ? Rectific , cum mai sunteti?
 
  De ce ma intreba de Alex ? Nu stie ca nu mai suntem impreuna?

  -Alex ? Tu nu stii ?
  -Ce sa stiu , Lia ?
  -Alex iesea cu Ivy.Mereu m-a lasat pentru ea , ma insela , Marian.
  -Oh , scuze.Nu am stiut.
  -E ok , ii spun.Nu ma mai deranjeaza.
  -Pai si esti doar singura aici ?Prieten nu ai?
  -Da sunt doar singura si nu , nu am prieten.Nu am cunoscut pe nimeni potrivit inca.
  -Dar tu ?
  -Si eu sunt tot singur.

Am ramas mai mult de o ora in parc si am inceput sa povestim despre tot felul.Am ajuns sa-l cunosc mai bine si ne-am inteles sa ne mai vedem.

Ma indreptam spre apartament si ma gandeam la orele petrecute cu Marian.Am putut sa-i admiri ochii frumosi si l-am putut analiza pe deplin.Chiar eram foarte indragostita.
  Ajunsa acasa , ma duc direct la birou si ma pun sa-mi invat pentru examenul de maine.Din pacate , in Kansas , o data la 4 luni elevii dau cate un examen la materiile de baza pentru a le putea vedea profesorii cunostintele acumulate.

  Dupa 2 ore de invatat decid sa fac o pauza.Imi fac un dus dupa care ies pe balcon la o tigara.Cerul era plin de stele in seara asta si afara era un aer foarte placut.In timp ce imi savuram tigara aud batai in usa , ma grabesc sa deschid , deorece deveneau tot mai intense.Deschid usa si raman muta , neavand vreo expresie anume pe fata.Doar stateam si priveam persoana din fata mea.

  -N-am venit aici ca sa imi cer scuze.
  -Nu ? Atunci pentru ce ai venit ? Aa !Stai , stiu! Ca sa imi strici viata la fel cum ai facut-o de fiecare data cand eram fericita ! , tip eu la Alex.
  -Nu e adevarat!
  -Te rog nu ma contrazice si spune-mi pentru ce ai venit.Ai 5 minute
  -Mi-e dor de tine , Lia , spune el si pe mine ma bufneste rasul.

Vreau sa spun ceva, dar ma intrerupe.

-Lasa-ma sa termin , te rog.Cand ai plecat tu nu mi-am dat seama ce avea sa urmeze.Erai totul meu si am ramas fara nimic.Erai singura persoana care tinea cu adevarat la mine.Doar tu imi suportai mofturile , nu ma criticai si ma ajutai mereu sa ma ridic cand dadeam de greu.Dupa ce ai plecat , viata mea nu a mai fost la fel.Am inceput sa iau parte la lucruri total bolnave.Atat iti mai spun ; viata mea nu poate fi traita normal fara tine in ea , de aceea as vrea sa mai imi acorzi o sansa.

Ma uitam in gol si nu schitam niciun zambet.Incercam sa realizez ce tocmai imi explicase el.Erau cuvine total fara sens.In ultima luna dinaintea venirii mele se comportase ca un idiot , ma trata ca pe un nimic si pe Ivy o ridica in slavi , iar acum se asteapta sa ii cad in joc datorita catorva cuvinte.

  -Eu nu , i-am spus.

Se uita dezamagit la mine.

  -De ce , Lia ? Chiar atat de rau ti am gresit?
  -Alex , glumesti?M-ai inselat cu Ivy , m-ai lasat plangand in mijlocul trotuarului si ai profitat de mine ca sa-ti satisfaci nevoile trupesti , ii spun eu calma.
  -Imi regret greselile facute fata de tine , le regret amarnic , dar inapoi nu le mai pot lua.Am procedat gresit si nici nu meritai asta.Iarta-ma!

  Nu aveam de gand sa il iert.Relatia noastra nu mai putea continua indiferent de situatie asa ca , am decis sa schimb subiectul.

  -Ai unde sta?
  -O sa schimbi ... nu , nu am.
  -Poti sa ramai la mine peste noapte si dormi pe canapea , doar acum seara!
  -Bine , multumesc!

  Decid da il las peste noapte , deoarece imi era mila de el.Intre noi nu mai era nimic , dar l-am lasat de dragul amintirilor.M-am pus in pat si ma uitam la tavan.Nu stiam ce sa fac , aveam nevoie de un sfat.M-am decis sa-i scriu lui Marian.El stiam ca o sa imi zica ceva bun.

*L:Hei!Poti vorbi?
  M:Heeei!Sigur ca pot.S-a intamplat ceva?
   L:Mda.Am nevoie de sfatul unui om intelept?
   M:Hmm :)) Om intelept zici? N-as prea crede
    L:Pot sa-ti spun , te rog?
    M:Da
     L:M-am trezit cu Alex la usa acum  o ora jumatate.Mi-a ruinat mood-ul cu minciunile lui.Am nevoie sa vorbesc cu cineva?
     M:Daca vrei , poti sa-mi spui ce ti-a zis.O sa te ascult :)
  
  (Lia ii povesteste lui Marian toata discutia cu Alex)

    M:Lia , fa ce-ti cere inima.Doar ca inima mea s-ar rupe daca tu ai fi iar cea ranita.
    L:Nu mai tin la el.Avem amintiri minunate , dar atat.Am sa-i caut prin telefon.Oricum de maine nu mai am vreo legatura cu el.
    M:Buna decizie.Maine esti ocupata?
     L:Nu :) De ce?
    M:M-am gandit ca , poate , ai vrea sa luam masa in oras.
     L:Siguuur.De la 6 e bine?
    M:Da!Ne vedem! :)Noapte buna!
     L:Multumesc!Noapte buna! :) *

*a doua zi*

N-am mai postat de cateva saptamani bune si imi pare foarte rau pentru asta.O sa incerc sa postez cat de des se poate si sper sa fac cat mai multe vizualizari :) Peaceee :)