A 7-a Minune A Lumii

CAPITOLUL 14

    Alarma suna salbatic , iar eu stateam cu ochii atintiti la tavan.Imi veneau in minte momentele de seara trecută .Uneori mă întreb cum pot unii oameni să fie atât de norocoși in tot.Singurele lucruri pe care mi le am dorit de la viață au fost o familie întreagă și fericită , iar în momentul în care am observat că asta nu era posibil , mi am promis că , bărbatul pe care o să îl am alaturi o sa îmi fie total devotat mie și că o să mă prețuiască cel mai mult , dar și asta lasă de dorit.
    Mama mi a explicat încă de mică lucruri foarte importante.M a presat mereu sa învăț , sa fiu cuminte și să îmi văd de viață mea.Mi a mai spus că trebuie să ajung o femeie puternica și independentă , sa îmi procur singura tot ce îmi doresc și să nu depind niciodată de nimeni.Parca și acum aud cuvintele ei "Crează ți viitorul după bunul plac și lucrează din greu pentru el , deoarece nu o sa te trezești intr o dimineață că ele te au părăsit și că nu mai țin la tine."Țin sa i dau dreptate și o să îi mulțumesc mereu pentru felul în care m a educat , chiar daca de multe ori era terminată psihic.
    Mi am verificat telefonul și aveam mesaje de bună dimineața de la Marian , chiar era un drăguț .Îmi doream foarte mult ca între noi sa se întâmple ceva  , să îl am , sa avem o legătură frumoasă , dar el nu își dorea asta.Insistam de multe ori sa ne vedem , iar el îmi spunea că nu are timp , lăsându mă dezamăgită.
   
    *M:Buna dimineața , drăguțo !
      L: Neața!
      M:Ești supărată ?
      L :Nu , Marian
      M:Așa mi se pare.
      L:Nu , sunt bine.E ok daca vorbim mai târziu ? Am putina treabă.
      M:Da*

   Intr un fel obosisem deja.Obosisem sa trag de oameni , de relații de prietenie sau iubire , de lucruri.Incepeam să mă acomodez cu ideea că nu totul e in favorul meu și că , oricât de mult mi as dori ceva , nu o sa l obțin numai dacă muncesc din greu .Dar dacă mă străduiesc și nu primesc nimic în schimb ? Daca nimic nu avea să funcționeze ? Daca aveam să mi petrec viața Intr o continuă tristețe din care nu știam să ies ?
   M am dezmeticit puțin și m am pregătit pentru liceu.Mai aveam doar câteva luni și urma să încep facultatea , lucru care îmi aducea un zambet pe buze.Le am sunat pe prietenele mele : Sonia și Ada cu care urma să mă văd la o cafea.Le cunoșteam de mici și pot să spun că aveam o legătură destul de strânsă.Cand eram cu ele uitam de tristețe , de asta îmi plăcea să stau în compania lor.Imi ridicau mereu moralul.Urma sa ne vedem in centru , la o cafenea .
  
    A/S:Bunaaa
      L: Hei , bună
      A:Ești ok ? Îmi pari abătută
      L:Am nevoie de niste sfaturi , cred
      S:Sa auzim
      L: Paai .. știți că de ceva timp am o prietenie destul de drăguță cu un tip și as vrea mai mult , iar el îmi arată că își dorește asta , dar ceva e ciudat ... Câteodată e deschis și vorbim despre noi , alta data e ca și cum nu se întâmplă ceva la mijloc.E distant , nu vrea sa ne vedem și sincer am cam obosit sa trag de el
       S:Eu zic sa l mai lași un timp
       A:După părerea mea ar trebui sa fii directa , sa i spui ce vrei și să nu se mai lase atâta așteptat.
        L:As vrea să fiu mai indiferenta , sa vad daca ii pasa sau nu de mine
       A/S: Încearcă , sa vedem unde se ajunge.
        L:Pai bine.Asa o sa fac.Aa da .. mai ar fi ceva .Am examenul pentru admiterea la facultate peste 2 săptămâni și nu o sa mai ies așa de des , deoarece e mult de munca și chiar vreau să reușesc.
        S:O să reușești.N am văzut persoana mai devotată că și tine , și sunt destul de sigură că o să treci totul cu brio.
        L:Îți mulțumesc că spui asta.
  
   Am mai stat în jur de doua ore cu fetele , dezbătând subiecte apetisante legate de viața fiecăruia.Sonia mi a povestit despre cum avea să plece în vacanta de primăvară împreună cu iubitul ei în Grecia , iar Ada cu Dragoș , iubitul ei , aveau să participe din nou la cursele anuale pe motor.Eram chiar mandra de ele și mă bucuram de fericirea lor.Pe de alta parte eu nu știam ce să fac , nu aveam familia aproape și cu Marian nu puteam sa mi fac niciun plan , deoarece le anula mereu.Ada a insistat sa merg cu ea și Dragoș , dar nu voiam să le stric intimitatea stiind cat de bine se simt unul în compania celuilalt.Imi placea propria mea companie , puteam sa pun lucrurile cap la cap , sa îmi rezolv planurile.Unii spun că singurătatea e o boala , eu prin singurătate m am vindecat.
     
    Pe la ora 20 am primit un mesaj de la Marian in care îmi spunea că e îngrijorat , deoarece nu am luat legătura cu el toată ziua , dar sincer nu știu dacă eram in stare.Voiam ceva.Voiam sa nu fie încă o dezamăgire.Imi pusesem speranța în el ,dar viitorul rezerva multe.