Tradarea

Capitolul 8

M-am dus catre bucatarie si am rugato pe Miriam sa imi dea o tigara!

-Nu fumez domnisoara dar daca doriti pot sa il rog pe domnul Jack sa va serveasca! In aceasta casa numai domnul fumeaza!

-Ai face tu asta pentru mine?Multumesc!

Deci Jack il cheama pe ticalosul care ma face sa traiesc un calvar! Ma duc pe terasa si ma asez pe un sezlong care era langa piscina. As fi sarit in apa sa inot putin dar nu cred ca aveam si alte haine sa ma schimb, si daca m-ar fi vazut dezbracata monstrul ala poate i-ar fi venit alte idei neortodoxe...

In vreo doua minute o vad pe Miriam cum se apropie de sezlong cu un pachet de tigari si o bricheta.

-Mai doriti si altceva, domnisoara....

-Mia, te rog spune-mi Mia! Cred ca esti cea mai cumsecade fiinta din casa asta!

-Mai doriti si altceva domnisoara Mia?

-O cafea te rog, cea mai tare cafea care o ai.... fara lapte!

Mi-am aprins o tigara, si ma uitam de jur imprejur, poate as fi gasit vreo cale de scapare... dar slabe sanse, casa era ingradita cu un gard gros de vreo 2 metrii si inalt, foarte inalt... zici ca era o fortareata! Nici macar o poarta ca sa vad ce este in afara curtii sa imi pot da seama unde ma aflu!

Incepusem sa ma resemnez cu gandul ca nu imi voi mai vedea niciodata parintii sau pe prietena mea cea mai buna! Si ce vroia de la mine? Nu pot sa ii dau nimic, nu am ce sa ii dau sa ma lase in pace! Mi-am indreptat privirea catre casa si la etaj am vazut o silueta de barbat cum ma privea...era el...doar statea si ma privea!

M-au trecut niste fiori si in momentul ala mi-a adus Miriam cafeaua!

-Va este frig domnisoara?

-Nu, de ce zici asta?

-Am vazut ca v-a luat tremuratul....

-Nu, doar ma gandeam, eram eu cu gandurile mele!

-Prea bine domnisoara!

-Auzi, Miriam? De ce nu mai locuieste nimeni in casa asta? Adica, ce vreau sa spun este ca nu am vazut pe nimeni pe aici....

-De cand a ramas vaduv, domnul Jack nu a mai primit pe nimeni pe aici....

-Deci e vaduv....

-Poate ca nu ar fi trebuit sa va spun asta, va rog frumos sa nu ii spuneti ca v-am spus...

-Stai linistita, eu nu tin cu el, e un monstru!

-Nu spuneti asa ceva, domnul este cea mai buna fiinta pe care o cunosc....

-Inseamna ca nu il cunosti destul de bine....

-Va asigur domnisoara Mia ca atunci cand il veti cunoaste o sa va schimbati impresia despre el...

-Slabe sanse Miriam, il urasc cu toata fiinta mea!

Mi-am mai aprins o tigara si am baut cafeaua...era asa de tare incat m-a trezit instantaneu. Imi rasunau in minte cuvintele spuse de Miriam : "Atunci cand il veti cunoaste, o sa va schimbati impresia despre el"! Da, de unde, era un monstru si punct!

***********************************************

Trecuse 3 zile si eu eram tot acolo, libera dar inchisa! Nu l-am mai intalnit de atunci, de la micul dejun! Cand mai ieseam in curte il vedeam ca ma urmareste de la geam! Eu nu indrazneam sa ma duc la el, nu vroiam sa inrautatesc lucrurile...
Imi petreceam adesea timpul cu Miriam la bucatarie si cu Josepf, gradinarul!Ei erau singurii mei prieteni!

-Domnisoara!

-Da Miriam, ce s-a intamplat?

-V-au ajuns hainele pe care domnul Jack le-a comandat pentru dumneavoastra!

-In sfarsit, cred ca s-a saturat sa ma vada in celeasi haine!

-Trebuiau sa ajunga de acum 2 zile, dar stiti cum sunt curierii...

Am ajuns in salon unde venise o gramada  de pachete pline cu haine, toate marimea mea! Imi placea stilul ales, nu erau nici extravagante, nici copilaresti, erau exact ce trebuiau sa fie!

Am urcat spre dormitorul meu si vad ca o usa se deschide si iese el.

-Buna Mia, vad ca ti-a ajuns noua garderoba...

-Da, multumesc, desi daca as fi fost acasa la mine nu as fi avut nevoie de o noua garderoba sau m-as fi dus eu sa o cumpar!

-Intelege ca nu te pot lasa sa pleci de aici, nu pot risca sa pleci...!

-De ce? Pot sa iti fiu fiica! De ce mi-ai facut una ca asta?In orice cercuri m-as aventura nu meritam una ca asta! Sunt o adolescenta, e ceva normal sa fiu curioasa si sa ma bucur de viata!

-Stiu, o sa intelegi mai tarziu...

-Nu o sa inteleg niciodata, nu ai inima!

Am fugit plangand spre dormitor si am inchis usa cu cheia! Nu vroiam sa vad pe nimeni! Vroiam sa merg acasa! Vroiam sa imi cer iertare de la parintii mei, sa le spun ca imi pare rau ca nu am ascultat! Dar era prea tarziu!

M-am uitat pe geam si l-am vazut pe Jack in gradina! Era cu Miriam. Vorbeau si dintr-o data i-am vazut cum se uita spre fereastra mea. M-am lasat repede in jos dar cred ca deja ma vazuse! Cred ca vorbeau despre mine! Mi-am ridicat privirea si nu mai erau acolo. Aud cum ciocane la usa.

-Mia, te rog deschide! Vreau doar sa vorbim!

-Nu avem ce sa discutam, vreau doar sa ma lasi sa plec!

-Atunci deschide usa sa vorbim!

Descui usa si il vad pe Jack in tocul usii foarte abatut!
Partea mea umana isi dorea sa-l intrebe ce este cu el, dar m-am abtinut! Se uita la mine cu ochii aia verzi care cereau indurare...

-Despre ce vrei sa vorbim?

-Vreau doar sa ma intelegi de ce am facut asta!

-Ce este de inteles? Ai bani si faci ce vrei! Poti sa cumperi persoane si sa le distrugi viata intr-o secunda!

-Situatia nu este chiar asa!

-Dar cum este, mie asa mi-ai facut!

-Vreau doar sa facem un pact!

-Un pact?!

-Da, un pact! Iti dau termen 30 de zile sa mai stai inchisa aici, dupa 30 de zile, esti libera sa pleci...

-Imi dai cuvantul tau?

-Promit! Nu vreau nimic de la tine decat 30 de zile!

Eram atat de fericita incat i-am sarit in brate! Doamne, ce brate avea...incepusem sa il observ mai bine..., avea niste ochi verzi patrunzatori, nu ma mai uitasem niciodata la el asa! Arata chiar bine dar tot il uram! Imi distrusese viata... Sau mi-o salvase?

-Deci, care-i smecheria?

-Nu e nici o smecherie, vreau doar sa mai stai 30 de zile cu mine si dupa aceea iti dau drumul sa pleci, te poti intoarce la familia ta!

Nu imi venea a crede ce imi aud urechile! Pot sa fiu libera dupa o luna! Trebuie doar sa ma port frumos!