Little space ( Larry Stylinson )

Prolog

           Louis e un little timid, rușinos, înțelegător cu un trecut oribil. Mama lui nu l-a dorit niciodată, iar când a aflat că e little , a început să-l urască și mai tare, să-i facă viața un coșmar. Iar,  când veni vorba de tatăl său, nu știa prea multe despre el. Nu l-a mai vizitat de 7 ani, iar de sunat , nu a făcut-o. Se simțea abandonat, însă nu o arăta nimănui. Se refugia în little space pentru a-și vindeca rănile sufletești provocate de mama sa, care-l rănea mereu atât cu răni trupești, cât și sufletești. Refugiul îl afecta pe micuț, dar nu voia să renunțe la el. Îi era frică să dea cu ochii de realitatea cruntă din jurul lui. Când era în little space se simțea iubit... Poate chiar simțea că era izolat de lume și că nimeni nu-l putea rănii... Deși nu era așa.
          Mama lui îl rănea și în Big space, cât și în little space. Nu-i păsa de el. Chiar a încercat să-l vândă unui traficant de carne vie, însă din fericire acesta nu l-a acceptat pentru că nu avea nevoie de persoane "bolnave mentale".
           Dulăpiorul din camera lui era goluț, sufla vântul prin el, însă Louis nu se plânsese niciodată că nu avea haine sau încălțăminte. Se mulțumea cu puținele lucrusoare pe care le avea.
           În mijlocul patului micuț, de care dispunea Louis, era așezat un mic iepuraș alb de pluș pe care-l primise de la mama lui, în timpul când îl iubea. Era vechi, iar un  ochișor stătea să-i cadă. Albul blaniței sale, era ingrijit mai tot timpul, nu-i plăcea să-l vadă murdar sau pătat. Era singura amintire frumoasa pe care o mai avea de la mama lui. Dormea cu el pentru a nu se simți singur și pentru a simți prezența cuiva atunci când se trezea. Îi plăcea să creadă că iepurașul putea vorbi și că-l înțelege.
          Dulciuri, păpa rar, deoarece mama lui îi spunea că nu are bani pentru prostiile lui. Se mulțumea cu lucruri mici .
           Pentru el fericirea costa...Si era prea scumpă pentru a o avea... Nu avea de la cine o primi... Nu a avut niciodată un prieten adevărat, pentru că singura persoană care îl accepta așa cum era el, era Liam. Ceilalți îl credeau un ciudat, deoarece nu-l cunoșteau cu adevărat.
          Părul șaten, care-i cădea uneori pe chip, acoperindu-l, acum era luminos, proaspăt spălat.
          Ochii mari și albastri, te îndemnau să pici în plasa lor. Marea involburata, asta ar fi fost cel mai compliment pentru ochii lui. Te aiureau și te trăgeau în adâncul lor, înecându-te în apele sale.
          Zâmbetul voluminos pe care-l avea mereu când primea o bombonica sau când se juca cu Cookie, iepurașul sau, era de nelipsit de pe fața lui, chiar dacă uneori era unul fals. Nimeni nu observa asta.
           Mama lui de la un timp nu mai dădea pe acasă. Era plecată și noaptea. Însă, Louis nu-i simțea niciodată absența, fiind obișnuit să stea singur și să se bucure de timpul petrecut în liniște, fără strigătele mamei sale. Era timpul recreeri. O pauză de la viața cruntă.
          Toată lumea avea nevoie de o pauză de la viața... De exemplu, luăm pauză atunci când visăm. Când nu avem griji, stres sau tristețe prin jur. Iar, visul e cel mai bun lucru din lume... Poți visa... Poți avea ce vrei... Dar mai presus de toate, poți fi fericit.
          Un dar minunat de la Dumnezeu, este cel de-a putea visa... Așa că, Louis visa mereu... Să ajungă iubit, respectat, înțeles... Să nu mai fie judecat, doar pentru ca nu făcea la fel ca și alți adolescenti de vârstă să... Nu fuma, nu a băut niciodată, nu s-a drogat...chiar dacă avea 16 ani, aproape 17...tot inocent era.
          Un copil inocent, înnebunit după cărțile de colorat cu animale, după morcovi, după desene...
          Până într-o zi... când îl va întâlni pe Harry, o fire...total opusă lui. Un înrăit al curselor ilegale, a transpoturilor de droguri (etnobotanice). Atitudinea lui față de cei din jur era asemănătoare cu statura să de " Rege". Era un egoist, nu-l interesa decât de el... Mama lui a murit... Iar această pierdere l-a marcat... Credea că lumea lui s-a dus... S-a distrus... A luat-o pe drumul greșit... Iar pe tatăl lui nu-l interesa... Era în lumea lui, dacă putem spune așa.
          Părul lung, brunet și buclat îi era mereu aranjat pe spate sau într-un coc... Ochii verzi ca de jad, îi ieșeau mereu în evidență din cauza look-ului lui, mereu în negru.
          Era bad boy-ul școlii...se auzea prin liceu... Ca Harry se culcase cu aproape toate fetele, însă acesta nega total sau câteodată nici nu vorbea despre asta. În sinea lui, știa că nu e adevărat... Se respecta... Nu umbla cu toate destrăbălatele.
          Mama lui... Era un punct sensibil pentru el... Nu accepta ca cineva să vorbească de ea... A fost îngerul lui păzitor...Mereu l-a înțeles și sprijinit... Mai avea o soră... Gemma... Pe care o iubeste enorm de mult... Din păcate aceasta a plecat să studieze la o facultate din America, la bunicii lor.
          Mai multe veți afla pe parcurs. Însă tot au rămas unele întrebări.
         
          Cine este cu adevărat Harry? Se va purta bine Harry cu Louis? Se vor înțelege până la urmă? Vor descoperii o iubire adevărată ,împreună ?
     

_______________➷♡➹________________

                 Larry Stylinson
                       Forever ♡