Little space ( Larry Stylinson )

➷♡➹Capitolul 6➷♡➹

          Cei doi ajunseseră în fața conacului, iar Louis își mării ochii la vederea uriașei case din fața lui. Nu-i venea să creadă că el, va intra în acea minunăție. Nu visase niciodată să vadă așa ceva.

          Intrați înăuntru, îi întâmpinase bucătăreasă lor, Taylor, care-i întrebă dacă le ie foame. Harry răspunse negativ, uitându-se la Louis, care la rândul lui șoptise un "nu" .

          Urcaseră împreună în camera lui Harry, iar crețul așează rucsacul și iepurele pe pat, întorcându-se la Louis și spunându-i.

         - Vrei să faci nani, puiut?

         - Da... Harry, dar de ce am plecat   de-acasă?

         - Ne vom întoarce să-ți luăm lucrurile. . . Bine?. . . Acum, hai să facem nani.

         - Bine.

         - Dar mâine, poți să-mi explici și mie. . . Ămm... De ce te comporții așa?

         -Mhm... ~spune mormăind Louis, aproape adormit. ~

          Crețul știa că cel mic nu-i va putea explica, așa că se așează lângă el pe pat și-și luă telefonul căutând " Adolescenti ce se comportă ca niște copii de șase ani." Din fericire, pentru creț găsise un site pentru persoane " Little space ".
          Intrase pe acesta, iar ce găsi îl șocă. Un copil-adult? Ce? Și un daddy?

          Se uita cu ochii largi deschiși la șaten și citise în continuare. Nu-i venea să creadă că șatenul de lângă el era un little și mai presus de toate, era " fratele său vitreg ".

          Citise, până îl duruse ochii. Se puse mai confortabil lângă șaten , închizându-și ochii, însă o mișcare a șatenului îl făcu să își deschidă ochii din nou. Cel mic se așeză cu capul pe pieptul bine lucrat al crețului, murmurând ceva de neînțeles pentru cel mare. De frică să nu-l trezească, Harry își închise ochii, încercând să adoarmă. Într-un final, somnul îl fură.

          A doua zi, când se trezise șatenul nu mai era lângă el, iar un miros mirobolant de mâncare îi satisfăcea simțurile. Se dase jos din pat, făcându-l, ca mai apoi să meargă jos, la bucătărie pentru a vedea de unde provine acel miros.

          Din câte știe el, bucătăreasa era liberă weekend-ul. La aragaz,se afla însuși șatenul, care nu purta decât o pereche de boxeri și un tricou de-al lui Harry.

          Mirosul clătitelor, făcute de șaten îl trezea din visare pe creț, care se îndreaptă numai decât să se așeze la masă.

          - Miroase bine. ~ spune Harry cu o voce răgușită, făcându-l pe Louis să tresare și să se întoarcă alert spre sursa vocii. ~

          - Eu... Scuze, că nu ți-am spus că am împrumutat un tricou de-al tău, însă nu puteam purta ce mi-ai adus tu...

          - De ce?

          - Intram, din nou în little space și am vrut să-ți fac niște clătite.

          - Nu era necesar.

          - Ba eu cred că era... Adică frigiderul e gol. Era doar un bol cu supă în cuptorul cu microunde.

           - O... Păi... Mersi... Și am o rugăminte. . . Îmi poți explica și mie chestia asta cu little și big space. . . Adică, sunt complet pe dinafară...

          - O să-ți explic, după ce mâncăm și după ce venim de la cumpărături.

          - Sigur.