"Oh Doamne, arată ca un morman de gunoi."Hoseok se oprește din mers pentru a se uita la buchetul de pe tejghea.Îngână.
"Scoate petuniile," stabilește, apoi continuă să meargă spre geamuri pentru a trage draperiile.Cu grijă, Yoongi scoate fiecare petunie și le așează pe tejghea cât timp Hoseok leagă draperiile cu panglică roz.Magazinul e tăcut, și orașul abia se trezește la viață.Afară, soarele se odihnește în zare, răspândind strălucire de-a lungul cerului de aceeași culoare cu funda pe care Hoseok încearcă să o lege.Odată ce fiecare petunie e scoasă, și Hoseok se mută la ultima fereastră, Yoongi face un pas înapoi pentru a se uita iar la buchet.
"Wow," rostește,"aveai dreptate.Acum merge."
Hoseok scapă panglica din mână."Stai, serios?Aveam dreptate în privința chestiei legate de flori?"
Yoongi dă din cap aprobator.Se uită la Hoseok cu un început de zâmbet."Cred că se ia de la mine."
Imediat, se strâmbă și se întinde să ridice panglica."Te rog nu mai spune asta vreodată, nu vreau să mă gândesc la a lua ceva de la tine."
Blondul își dă ochii peste cap.Se ocupă cu luarea unei vaze din camera de depozitare pentru a așeza petuniile.Odată ce le pune în vas, își cheamă prietenul," Hobi, poți să -""Nu," declară, fără să își ia ochii din telefon.
Yoongi îl privește tastând pentru câteva secunde. "Seokie -"
"Nup."Se încruntă."Ce s-a întâmplat?"
Hoseok își ridică în final privirea din ecran și arată cu degetul spre florar. "Ești pe cale să mă trimiți într-o sarcină legată de flori, și nu am chef."
"Doar am nevoie să livrezi astea -"
Se uită înapoi la telefon."Nah."
"Hoseok."
"Oh wow, mi-a folosit numele."
"Jung Hoseok."
"Wah!Numele meu complet!"
Yoongi așteaptă ca Hoseok să îi ofere un zâmbet larg și să se grăbească să ia buchetul, dar nu o face.Stă acolo, pe telefon.Ignorându-l pe Yoongi.
Că și cum ar putea să îi simtă mâhnirea, Hoseok își pune în sfârșit telefonul în buzunar.Se apropie de tejghea și se apleacă pentru a-l împinge pe Yoongi cu degetul în piept.
"Ascultă, Yoongs, dau lecții de dans.Nu vreau să fiu florar, sau orice altceva.Să predau dansul e job-ul meu."
Yoongi ezită."Vrei să spui că...vrei să fii plătit pentru asta?"
Hoseok geme."Yoongi,până și Taehyung crede că ai nevoie de cineva să te ajute."
Florarul oftează.Îl știe pe Hoseok de când erau amândoi la școală, dar pe Taehyung îl știe doar de câteva luni.Nu e 100% sigur în legătură cu felul în care s-au întâlnit Hoseok și Taehyung, dar știe că Taehyung a venit în studio-ul în care Hoseok repeta după ore.Plângea, ud de la ploaie, și fără casă, așa că Hoseok a decis să îl primească.Locuiesc împreună încă de atunci.2 săptămâni după, Hoseok a venit în magazin cu Taehyung după el, capul plecat și ochii evitându-i pe a-i lui Yoongi.Înainte, Taehyung era timid, rezervat.Acum, după câteva luni, e orice, numai asta nu.
"Yoongi," se vaită Hoseok.
Yoongi oftează.
__________________________________________________________________
A doua oară când Jimin a văzut un pistol, a fost într-o secție de poliție.Camera era tăcută și goală în afară de el și alt om cu ochi ageri și ochelari rotunzi și lucioși.Stăteau la o masă față în față.Pe masă, în mijloc, stătea un pistol într-o pungă de plastic.
CITEȘTI
Bring Me Home
FanfictionJimin e un asasin care se simte mai confortabil ținând un pistol decât orice altceva.Când i se dă sarcina de a-l asasina pe Min Yoongi,un florar cu ochi calzi și cel mai drăguț zâmbet pe care l-a văzut vreodată,trebuie să reflecteze asupra sa și a p...