Îşi coborî privirea spre pisica ce se aşezase peste pantofii ei negri, jupuiţi din cauza tuturor băltoacelor cu apă prin care obişnuia să treacă cu ei. Faptul că blana pisicii era neagră o făcu să îşi ridice sprânceana, în cele din urmă aplecându-se şi luând-o în braţe pentru a o analiza puţin. Observă o pată mică gri în jurul ochiului drept al pisicii, ducându-şi apoi degetul acolo pentru a o mângâia, însă pisica îşi scoase ghearele şi lăsă câteva dungi roşii peste pielea extrem de albă a fetei. Aceasta chicoti, sărută pisica pe vârful botului şi porni alături de ea spre casă.
Trecu pe lângă un supermarket şi îşi aminti că frigiderul ei era gol de ceva timp, iar acum că va avea un nou coleg de cameră, pe mica pisică căreia trebuie să îi dea un nume, va trebui să cumpere câte ceva, chiar dacă îi va da pisicii să mănânce, ea trebuie să slăbească, nu are voie să mănânce.
Căută câte ceva de-ale gurii prin rafturile cu alimente felurite, ducându-se apoi la casă şi punându-le pe bandă. Vânzătoarea se uita ciudat la ea, şi la felul în care aceasta îşi purta gluga largă peste frunte, stând continuu cu capul în jos, punând alimentele într-o pungă. Se mişca de pe un picior pe altul, încercând să îşi menţină echilibrul, acţiunea ei mişcându-i părul lung prin faţa ochilor, blocându-i accesul la o vedere normală. Scoase câteva bancnote din pantalonii mulaţi negri, alături de nişte scame şi monezi, apoi se întoarse pentru a ieşi din magazin.
- Să aveţi o zi bună! Vânzătoarea de la casă spuse cu o voce pierdută, uitându-se în continuare la corpul fetei anorexice ce se mişca schizofrenic pe drumul spre ieşire.
Când ajunse acasă, fata îşi aruncă pe canapea hanoracul larg ce îi acoperea fundul aproape plat, tocmai pentru a nu se face de ruşine pentru că nu este una dintre păpuşile Barbie de pe piaţa comercială. Deschis uşa gri a frigiderului, aruncând pe unde apuca alimentele, păstrând doar mâncarea de pisici pe care o luase din supermarket.
Lapte, ouă, şuncă, mere, şi ţigări.
Tot ce luase de la magazin. Nici mai mult, nici mai puţin. Sau poate doar mâncarea de pisici, dar aceea o va mânca strict pisica, nu blonda cu un corp ce mulţi ar spune că e perfect, însă pentru ea nu este nici măcar ''suficient de bun''.
Privi cum pisica mănâncă bobiţele de pe podeaua murdară a bucătăriei, un zâmbet silit apărându-i pe faţa fără imperfecţiuni, şi totuşi imperfectă. Îşi trase un scaun de sub masă şi se aşeză, luând cutia de lapte, desfăcându-i dopul şi luând o înghiţitură mare. Se şterse la gură cu încheietura mâinii, apoi se uită la ceasul de pe peretele paralel feţei ei.
1, 2, 3, 4, 5,..., secundele treceau mult prea lent, iar ea ajunsese să le numere din cauza faptului că nu avea ce altceva mai bun să facă. Ura televizotul, prea multe bârfe de scandal, prea mulţi oameni fericiţi şi prea multe telenovele care îi făceau mintea să se coloreze şi să îşi facă scenarii referitoare la viaţa ei. Poate va avea o viaţă ca-ntr-o telenovelă. Nu, asta sigur nu. Pentru asta a distrus televizotul.
Bătu cu palma în masă şi se ridică, împiedicându-se. Îşi luă pachetul de ţigări şi ieşi din nou afară, lăsând pisica să mănânce liniştită resturile din mâncare. Înjură faptul că şi-a uitat hanoracul, dar mulţumi în sinea ei că încă avea ochelarii de soare pe cap. Şi-i aşeză pe ochii albaştri, mergând şi trăgând din ţigări până ce în pachet mai rămaseră şaptesprezece.
Văzu câţiva băieţi după un colţ, fumând. Ridică o sprânceană şi se apropie de ei, aceştia abia observând-o din cauza faptului că pe străduţa lăturalnică pe care se aflau, era întuneric, iar ea era toată îmbrăcată în negru. Îşi scoase altă ţigară din pachet, aprinzând-o, inspirând fumul, şi apoi suflându-l în faţa unuia dintre tipi. Atenţia tuturor rămase captată asupra celor doi, ceilalţi trei băieţi stând puţin mai departe, privind curioşi scena ce avea să înceapă.
- Ne întâlnim din nou, iubire.
____________
idk, nuş nuş dacă vă place.
dar chiar dacă vă place, chiar dacă nu, lăsaţi un comentariu. nu ia mult, şi pe mine mă ajută enorm.
mulţumesc. vă iubesc.
CITEȘTI
cold storm
Ficțiune adolescenți- sunt ca o furtună, nu pot fi controlată. apar când vreau şi dispar când vreau. adevărat? - adevărat. ideea îi aparține lui -prism, okay? okay.
