Dragostea Neînțeleasă

De ce s-a ajuns la asta (part. 1)

Cand vroiam sa ieșim în partea cea lalta a holului erau ei. Nici nu neam uitat una la alta că știam ce trebuie sa facem .Am apucato la fugă. Băieții ne-au văzut au început să alerge după noi. Au văzut că nu ne pot prinde așa că au dat alarma de intruși. Toate ușile sau închis dar nu și cele pentru oamenii de serviciu. Am fugit rapid însă ei erau tot după noi așa că neam gândit de ce să nu aruncam cu pantofii în ei. Gabriela liber ia aruncat dar eu am început a plânge pentru că erau de colecție. Până la urmă cu chin cu vai i-am aruncat . Ne-am dus rapid într-un magazin de haine de proasta calitate. Sandra: Nu va voi uita nici odată! M-am uitat înfuriat la Gabriela. Monstrule !Am strigat la ea. Cum îți permiți.,erau de colecție, mai valoroși de cât ține.
Gabriela:Or eram prinse or scăpăm de pantofi!
Ne-am cumpărat haine ieftine și îmbrăcat în ele . Eram în magazin după un raft de haine. În clădire apar 2 domni înalți. Se duc la vânzatoare și îi arată niste poze cu noi. În acel moment i-am spus Gabrielei. Am luat-o la fugă ieșind prin ușă din spate .Ne-am luat un taxi si i-am spus să ne ducă la noi acasă. Ajunse acolo am mai văzut bărbați că acea din magazin dar mult mai mulți. În acel moment i-am spus taxistului sa ne ducă într-un loc unde nu s-ar fi așteptat. I-am spus taxistului sa meargă cât mai repede. În secunda doi șoferul pierduseră controlul mașinii. A dat în alta mașină. Ce îmi amintesc sunt glasurile oamenilor ținând "Sunați la 112" Este vreun doctor" după mi se inchise ochii încetul cu încetul. Nu m-ai auzeam nimic. Nu m-ai simțeam nimic . Era ca și cum aș fi moartă...

《Va continua 》