Pâinea
Grâu încolţit în toamna ploioasă
Fulgii de nea jucăuşi se aşterne
Covorul verde stă-n plapumă groasă
Câmpul e alb astupat de troiene
Omul cel vechi cu mustăţi răsucite
Femeia cu traistă în picioare opinci
Aluatul în covată miros de plăcinte
Copiii la masă sunt patru sau cinci
E tabloul perfect pe pânză pictat
Într-o ramă aurie ţăranul zâmbeşte
Când iarna geroasă suflă prin sat
La gura sobei focul pocneşte
Când raza de soare pe geam licăreşte
Din streşină curg lacrimi de dor
Ţăranul cel bătrân şi a lui poveste
Zâmbeşte-n tablou,la muzeu,ca decor
Holdele de grâu în arşiţa verii
Spicele cu boabe sub seceră cade
Hambarele pline şi morile vremii
Cerne făina şi pâinea o coace
La masa rotundă gurile flămânde
O rupe-n bucăţi mestecând în tăcere
Foamea de lup îndoieli ascunde
Sudoarea o ştergi cu vorbele mele
Pâinea din rugăciunea domnească
Isus o împarte,parte din trupul său
Pâinea pe masă să nu ne lipsească
Jertfa aceasta am primito cu greu
Ogorul e mare lucrătorii sunt mulţi
Stăpânul vorbeşte şi Cuvântul e hrană
Rămâi doar o clipă ca să-l asculţi
Cuvântul ascultat,pentru om este mană
Tăran zugrăvit din culori şi vopsele
Ogorul înverzit pe ecrane se vede
Ne hrănim cu imagini,câmpurile geme
Oare cum va fi când pâinea vom pierde
Pe masa rotundă calculatorul fierbinte
Împarte imagini bizare cu reţete hazlii
Vom mânca şi noi imagini trăsnite?
Da ori ba,voi ce spuneţi dragi copii?
Scrisă de Gheorghe Pilat
