☄| Noi nu trebuie sa vorbim, comunicam din priviri.| ☄
Piesă descriptivă:
Gert Taberner- Fallen
Zi plăcută îți doresc iubito
Cu o seară în urmă, înainte să se bage în pat ferecase geamul rugându-se ca păsările să nu-i de-a bătăi de cap.
Își stinsese telefonul pentru a nu fi deranjată de vre-o somitate în miezul serii și ascunsese aspiratorul pentru a fi sigură că nu i se va năzării mamei ei vre-o idee în zori de zii.
Păcat totuși, căci degeaba fusese toată truda.
Păsările bătuseră în polifonie pe sticla ferestrei cu ce apucaseră de parcă erau bormașini.
Iubea animalele, chiar foarte mult, atât cât încă hrănea acei porumbei ciofligari din când în când ei fiind motivul pentru care se ridica în fiecare dimineață din pat, că altfel ar sta pierdută în așternuturi până la pranz. Și totuși o felie de pâine în aproape fiecare dimineață nu înseamnă atât de mult pentru azurie.
Va trebuii să-i dreseze pentru a o dezmeticească doar în zilele lucrătoare ale săptămânii. Își înjugă ideea în dulapul minții ei uitând de ea după ce își trase fusta din denim pestre coapsa plină.
Își încovoiase ușor nasul privind razele calde ale soarelui ce se năpusteau lent în dormitorul ei mai că venindu-i să ofteze.
Își lăsase ușor ușă crăpată a dormitorului cât înaintea ei freamăte calme se auzeau de la parter. Spera să apuna cat mai repede soarele in accea zi, pentru că,ar prefera sa fie ștearsă de pe fata pamantului.
Cu pașii mai silențioși dar grăbiți coboarâse scările aterizând la capătul lor cu un ușor Aha înmărmurindu-i pe toți cei prezenți.
La fața locului, părinții ei.
O Alya.
Un Nino.
Si surprinzător un Gabriel, erau în jurul mesei ce avea tortul ei preferat și câteva sucuri la sticlă din sticlă o priveau ca pe o nicovala ce avea să le aterizeze în cap vociferand foarte jenati unul câte unul surpriza cât azuria își ținea mâinile în sân. Chicotise.
- Dragilor, v-am spus ca nu vreau nimic.
Roșcata se ridicase din scaun urmata usor de fiecare.
- Ai, mai taci din gura aia si vino sa te pup ciudato.
Câteva zeci de minute mai târziu dânșii se adunasera în cofetarie cu sucurile asezate pe masa și câteva felii din tortul ei preferat. Tatăl ei stătea cu Gabriel depănând parcă reducând la viața trăirile lor din adolescenta -ce tânăra cu ochi azurii le știa pe de rost - în timp ce Alya le asculta cu un ciudat interes - dat fiind faptul că roșcata nu se prea ascultă nici pe ea însăși- cât timp Sabine şi Nino erau prinși într-o discuție despre muzică.
Nimic nu o inveselea mai mult în acele momente cât toti acei oameni la care tinea sa se adune pentru ea. Asta o încălzea și putea să-și simta obrajii cum se roseau și ochii cum se umezesc de fericire, pentru ca accea "mâna" de oameni -oamenii ei- erau fericiti. Iar dupa atâția ani de când Adrien îi omorîse hamsterul, era fericită pentru ziua ei onomastică.
_||_
După plecarea musafirilor și ajutatul mamei sale cu strângerea, adolescenta intrase în duș fredonînd, și până la urmă ajungând să cante în duș cu voce tare, o piesă a cărui versuri nu le cunoștea imitând ritmul.
După ce-și părăsise baia, încercase să-și pescuiască o pereche de lenjerie intimă din sertarul cu șosete își lăsase incheietura fragilă cuprinsă de brățara cu șnur roșu și fragile margele în nuanțe de albastru și galben. Zambise în sinea ei când simțise detaliile ușoare cum se ștampilaseră ușor pe încheietură. Se pare că accea zi nu va avea să fie pe atât de proastă pe cât o credea. O îmbunătățire majoră față de anul trecut când roșcata îi cumpărase o cutie cu prezervative cu pretextul de "bine ai venit la vârsta legală când poți face sex" era destul de vizibilă, parcă vrând dintr-o dată ca accea zi să nu se termine.
CITEȘTI
I lose my control NSFW.
Fiksi Penggemar„ Lui Adrien nu-i pasa de strigăte în van sau șoapte de implorare. De modul în care arcebritatea atât de fiebinte și metalică se poate transforma în diminuante picuri de ploaie ce păreau că-i vor perfora propriile mâini. Merită să calce până și pe c...
