Se ridică fum în rotocoale, spre nori,
Mândră joacă-n canioane luna;
Vârfuri de munte se-nalță, 'nnegrind
Bolta alpină, bătrâna...
Trag în plămâni aerul rece,
O pâclă e-n cuprinsul ochilor mei;
Mâinile-mi devin acum inutile
Când gheața vibreazā fārā temei.
Mā pātrunde-n toatā ființa
Amar rāscolindu-mā,
Se extinde-n tremur, ca fumul,
Tăcut adormindu-mā.
Mā-nveşmânteazā zarea montanā,
Se sparg orizonturi in mii de culori,
Totul e-n tāria mâinii de zāpadā
A cuiva care nu farmecā-n fiori.
Ninge ploaie dulce-amāruie,
Hālāduiesc mii de gânduri-infinit
M-acopera burnița şi apa şi soare
Vopsea palidā de nerāsārit.
Fazeazā gladiole prin pieptu-mi iertat
De respirația încleiatā-n condei
Iar eu rāmân fumātor de iarnā şi vise,
Când gheața vibreazā fārā temei.
CITEȘTI
Dincolo de pustiu
Poesia. Poeziile nu sunt nimic mai mult decât valuri aleatoare de energie artistică, alimentate de eliberarea pe care o resimte autorul transmițându-și sentimentele. Dincolo de pustiu, la marginea galaxiei de trăsături ce definesc fiecare om, se a...
