Răzbunarea uneori e dulce

Capitolul IV. Despre planul lui Mihai. Alexandru face și el un plan

Auzind-o pe Manuela strigând mătușa lui se întoarse și se uită la acesta, iar acesta se uită la ea și râse în timp ce Manuela lovea nervoasă din picior.

– Alexandru, ce-ai mai făcut de data asta de este așa nervoasă? îl întrebă mătușa lui apropiidu-se de el.

– Mai nimic, doar un simplu sărut de noapte bună pe care i l-am furat soției mele.

– Alexandru...

– Mătușă, chiar tu mi-ai spus că pot să îi fur câte un sărut și câteva îmbrățișări pe ascuns, până ajungem la ea acasă.

– Alexandru, știu ce ți-am spus, dar lasă-i câteva zile să se acomodeze cu noul ei statut de femeie măritată.

– Cât timp crezi că îi va trebui să se acomodeze cu mine? o întrebă Alexandru șoptit pe mătușa lui.

– Asta depinde de tine și de felul cum te porți cu ea. Încearcă să nu o forțezi prea tare să te accepte pentru că altfel s-ar putea să o pierzi pentru totdeauna.

– Asta nu am să permit să se întâmple niciodată. Manuela este și va rămâne soția mea până la moartea mea sau a ei, spusese Alexandru cu siguranță în glas.

– Ai grijă ce îți dorești, băiete! Doar ai grijă, spusese mătușa lui în șoaptă.

*****

În tot acest timp nu prea departe de mănăstire, Mihai împreună cu oamenii lui punea la cale un plan prin care să îl ucidă pe Alexandru în clipa în care ieșea de pe pământul sfânt al mănăstirii.

Pe Manuela avea să o ducă la castelul tatălui său unde avea să o oblige să se mărite cu el, iar pe Măria Sa avea să îl anunțe după un timp că se căsătorise cu frumoasa sălbatică de la mănăstire.

În tot acest timp fără ca ei să știe erau ascultați de un pâlc de oameni conduși de Andrei, iar de un alt grup de oameni chiar din grupul lor puși de însuși Măria Sa, unchiul Manuelei ca să îi supravegheze orice mișcare și la nevoie să o apere pe Manuela chiar cu prețul vieții lor.

Andrei mai rămase un timp acolo sperând că va mai afla ceva care să le fie poată fi de folos și să îi pună în gardă pe Alexandru când deodată văzu doi dintre oameni lui Mihai separându-se de grup.

Le făcu semn oamenilor lui să rămână pe loc, iar el se apropie tiptil de cei doi oameni care vorbeau în șoaptă și le ascultă discuția surprins.

– Du-te de urgență și spune-i Mariei Sale ce s-a întâmplat și ce are să se întâmple, precum și ce are de gând Mihai să facă și mai spune-i că a venit Alexandru de San Antonio să o ia pe Manuela din mănăstire și să o ducă acasă la el. Nu o să ne descoperim decât dacă planul lui Mihai o să reușească, iar dacă se v-a întâmpla asta o să încercăm să o ducem pe Manuela înapoi la mănăstire să fie la adăpost până când va ajunge oameni Măriei Sale aici. Am să încerc să îl avertizez și pe Alexandru dacă reușesc cumva. Hai du-te cât poți tu de repede să mergi.

După ce acel cavaler plecă în grabă să îndeplinească porunca celuilalt cavaler, Andrei își făcu simțită prezența celui rămas pe loc.

Acesta simțindu-l își duse mâna la sabia din șold gata pregătit să atace pe cel care l-ar fi putut descoperi în fața lui Mihai. Însă când îl văzu pe Andrei se mai relaxă un pic.

– Am crezut că ești unul dintre oameni lui Mihai, dar niciodată nu am crezut că Măria Sa se mai gândește la Manuela.

– Nu ar fi putut uita niciodată de ea, e singurul lucru care i-a mai rămas de la sora și cumnatul lui. A vizitat-o în fiecare an de când a fost adusă la mănăstire. Va văzut pe tine și pe Alexa cum ați învățat-o să se apere și cum să folosească toate armele, lucru care i-a plăcut foarte mult.