𝕸𝖔𝖓𝖊𝖉𝖆 𝖉𝖊 𝖘𝖆𝖓𝖙𝖆𝖏

꧁༒☬ℭ𝔞𝔭𝔦𝔱𝔬𝔩𝔲𝔩 4☬༒꧂

      A doua zi ma trezeste un miros discret de cafea si paine prăjită. Ma ridic somnoros din pat,si merg spre bucatarie,unde Evellyn facuse micul dejun.
      -Buna dimineata,Alexandre!
     -Buna dimineata,Evellyn! Nu trebuia sa te deranjezi.
     -E placerea mea,stai linistit.
      Ma asez la masa si incep sa mananc. Dupa imi aprind o tigara,pentru a insoti cafeaua,apoi se aseaza langa mine pe scaun si imi intinde telefonul.
      -Iti lăsase Mike mesaj,dar l-am luat la mine ca sa nu sune sa te trezeasca.
      -Ce scria?intreb eu incruntandu-ma in semn de curiozitate in timp ce trag din tigara.
      -Ceva de o adresa.
     -Ce adresa?intreb eu si deschid usor neliniștit telefonul.
      Ma uit asupra mesajului si analizez adresa. E adresa mamei. Oare ce vrea de aici,sau de la ea?
       -Si...A sunat?
       -Da. Am raspuns eu daca nu te superi.
       -Deloc,dar ce a zis?intreb eu tot mai nesigur de situatie.
       -Aici locuiește patroana firmei la care lucra mama lui,si a dat-o afara si a acuzat-o de furt. Iar daca femeia asta nu isi retrage plângerea,ei bine nu va avea viata lunga. Doar il stii si tu pe Mike. Totul pana la familie.
       -Si...Acuzația este dreapta? Mama lui chiar a...
       -Da,doar ca daca mama lui Mike isi pierde slujba,pierde orice sursa de venit.
       -Si vrea ca eu sa merg aici?
       -Nu singur. Se teme sa nu-si fi securizat casa cu vreo firma de paza si sa nu intre in Belele. Asa doi...Puteti pretinde ca-i sunteti rude acestei femei.
        -Rude...zic eu oftând. Ma...Ma duc singur.spun si ii las mesaj cu asta si lui Mike.
      -Pleci?intreba ea adunând in graba farfuriile de pe masa.
      -Eu da,dar tu poti ramane. Nu ma deranjeaza daca mai stai.
      -Bine atunci. O sa strang astea,tu du-te si te schimba. Trec pe acasa sa imi mai iau cateva haine si revin. Esti un prieten bun,Mike.spune si zambeste.
        Ultima ei fraza m-a durut putin,dar pana la urma ne stim de ieri. Oricum,ma bucur ca se gandeste sa mai ramana ceva timp,nu e asa o fericire sa locuiești singur. O imbratisez si ii multumesc pentru micul dejun,apoi merg sa ma schimb.
        Imi iau o pereche de blugi negrii,simpli si un hanorac rosu inchis. Deschid garajul unde I8 meu ma astepta cuminte. Urc in el dupa o lunga perioada de timp,turez putin motorul si il aud cum toarce frumos si face volanul sa vibreze usor in mana mea.
        -Si mie mi-a fost dor de tine.spun cu voce tare si trec mana peste bordul masinii,apoi ies din garaj.

       Ajung in fata casei si am un sentiment ciudat. Nu mai sunt asa sigur ca vreau sa intru si sa vorbesc cu mama. Daca nu ma va lasa sa intru,daca nici macar nu vrea sa ma revadă? Oricum nu sunt aici de placere,asa ca inspir adanc si cobor din masina. Deschid poarta si bat la usa. O femeie slaba,mărunțică,cu parul vopsit negru,imbracata in haine de casa imi deschide. E mama,care zambeste si izbucnește in lacrimi cand ma vede.
       -Nu credeam ca am sa te mai vad.spune ea si imi sare in brate.
       Nu ma asteptam la o astfel de reactie din partea ei,dar sincer ma bucura. O strang in brate cat de tare pot,apoi o las cu picioarele pe pamant.
       -Alexandre,iubitu' lu' mama,intra. 
       Intru pe usa si merg in living unde astept sa vina si ea.
        -Vrei ceva,mama?
        -Nu,vreau doar sa vorbim.
        Simt cum se încordează la auzul acestei fraze,apoi se aseaza pe fotoliu si ofteaza,apoi incepe sa planga.
        -Nu am putut veni. NU AM AVUT CUM.incepe ea sa urle in timp ce plange. A fost serviciul,apoi am fost la spital,o luasem razna. Psiholoaga a zis ca ar fi mai bine sa nu merg sa te vizitez. Iti jur ca ma gandeam la tine in fiecare secunda a zilei.
        -Te inteleg,mama. Nu de aia am venit. Alta e problema.
        -Ce s-a intamplat?
        -Vreau sa o reangajezi pe doamna Harley.
       -De unde ai aflat ca am concediat-o ? 
       -E mama lui Mike, si da stiu motivul,dar angajeaz-o inapoi.
        -Nu am cum. Nu am concediat-o de placere,Alexandre. E o hoața.
       -Mike e foarte suparat,si nu. Nu stie ca esti mama,si nu trebuie sa afle. Vreau doar sa fii in siguranta,asa ca da-i inapoi postul.
      -Alexandre,te rog termina cu prostiile. Nu o sa fac asta,iar Mike nu are ce sa faca in privinta asta. Te rog,potolește-te. 
       -Dar mama,asculta-ma.
       -Niciun dar. Din cauza lui ai ajuns la inchisoare si tot il aperi? Dumnezeu sa te inteleaga,Alexandre. Ti-ai pierdut capul acolo.
       Si da...Uite-o pe mama. O femeie încăpățânată care refuza sa creada ca si ea poate fi in pericol. Nu stiu ce sa fac in legatura cu asta,dar pana la urma o sa rezolv eu. Pentru ca am fost inchis din cauza asta,cred ca ma pricep destul de bine,asa ca sa inceapa șantajul.