Muzica sau iubirea? [FINALIZATĂ]

9.Un nou personaj (9.A new character)

O zi mai târziu, Tom merse din nou la muncă la vila lui Mark... Ajuns acolo, Mark îl aștepta deja. Se ridică după bancă și merse lângă Tom.

"Ești bine?... Nu mai ai febră nu?..." (și îi puse mâna pe frunte, dar Tom o prinse și o luă de pe fruntea sa ținându-l acum de mână pe Mark fără să-și dea seama)
"Sunt bine... Nu trebuie să te îngrijorezi!... Mulțumesc!"
"Pentru ce?"
"Pentru că ai avut grijă de mine alaltăieri!"
"Nu e nevoie... Eu doar am făcut ce trebuia, te-am ajutat pentru că te simțeai rău"
"Ești sigur?"
"De ce nu aș fi sigur pe propriile mele cuvinte?... Aveam un alt motiv să o fac?"
"Nu... Cred că ai dreptate!" (spuse Tom pe un ton moale de parcă nu s-ar fi mulțumit cu acest motiv și dorea mai mult)
"Acum că ești bine poți să te întorci la muncă... Să nu mai lenevești..."

Tom se puse la treabă după ce Mark intră în casă, dar avea un sentiment ciudat... Se simțea dezamăgit, dar de ce?... Ce motiv ar putea să aibă?
Două zile mai târziu când Tom era la muncă, o fată drăguță intră pe poartă. Era o cântăreață frumoasă care ar putea cuceri orice băiat. Venise la Mark deoarece avea o colaborare cu el. Tom era atent la fiecare gest pe care îl făcea fata. La un moment dat aceasta îi puse mâna pe umăr lui Mark și se apropie de el pentru a citi versurile melodiei pe care trebuiau să o cânte (asta dorea ea să se înțeleagă dar defapt aceasta îl plăcea pe Mark de mai mult timp și acum era momentul perfect pentru ea să îl seducă încetul cu încetul). Prin acel perete de sticlă al vilei Tom vedea tot ce se întâmpla între Mark și Alice. Tom privea totul atât de atent de parcă viața sa ar fi depins de asta. La un moment dat observă că Alice își duse mâna de pe umărul lui Mark pe spatele acestuia și puțin câte puțin mâna sa înainta tot mai jos... Mark nu prezenta nici un semn că l-ar deranja în vreun fel acest lucru de parcă nu îi păsa. În acel moment Tom își întoarse capul... Nu mai dorea să privească... Înghiți în sec deranjat de faptul că gelozia sa părea ațintită asupra lui Mark nu asupra fetei... Era total confuz, dar în același timp nervos pe nepăsarea lui Mark față de gesturile lui Alice. În timp ce tundea trandafirii auzi țipătul fetei... Se întoarse să vadă ce se întâmplă. Mark o ținea strâns de încheietura mâinii. Mark realiză jocul murdar pe care îl juca Alice încă de la început dar dorea să vadă ce o duce mai exact capul pe aceasta să facă.... Gesturile ei îl enervară pe Mark și îl făcură să recurgă la acest gest. O ținea strâns de braț și se uită la ea...

"Ai venit aici să lucrezi la melodie sau pentru scenele tale murdare?"
"De ce te enervezi atât de tare... Nu am făcut nimic condamnabil!... Doare!... Dă-mi drumul la mână"
"Să nu mai încerci vreodată... Nu te-am lovit doar pentru simplul fapt că ești fată!...Poți să pleci... Nu am nevoie de această colaborare"
"Ai făcut o alegere foarte proastă... Eu sunt genul de fată care obține mereu ceea ce și-a propus... Ai să vezi!"

Alice ieși pe ușă supărată și plecă dar se vedea clar pe fața sa că avea să se țină de cuvânt, că va obține mereu ceea ce e "al ei". Mark ieși și el din casă dar părea liniștit de parcă totul se întâmplase doar în mintea lui Tom. Se apropie de Tom și îi spuse:

"Poți să pleci acasă... Îți dau liber pentru astăzi"

Tom plecă fără să mai spună nimic deoarece știa că nu poți vorbi cu Mark atunci când e nervos. Tom ajunse acasă, se întinse în pat și începu să se gândească la ceea ce se întâmplase... Încerca să își pună cap la cap toate gândurile și să afle de ce se simți prost când îl văzu pe Mark lângă altcineva. Se făcu dimineață. Tom merse la muncă și îl văzu pe Mark stând pe bancă și citind o carte. Se așeză lângă el în liniște dar Mark rupse tăcerea spunând:

"Niciodată nu mi-aș fi putut imagina că într-o zi m-aș dedica unei persoane complet și că această persoană în cele din urmă ar putea înlocui o lume întreagă. Îți mărturisesc acum deoarece, vreau să ști că, chiar dacă îmi respingi sentimentele acestea nu vor dispărea, nu se vor disipa transformându-se în praf. Dacă ai fi iubitul meu nu aș lăsa nici aerul să te atingă, aș deveni eu aer pentru tine, nici vântul n-ar sufla căci ți-aș fi zid și nici o vorbă rea n-ar trece, m-aș face scut. Și-acum alegerea-i a ta. M-ai săruta cu foc și de-aș fi apă? sau m-ai respinge c-un cuvânt și m-ai lăsa să pier?... Nu-ți cer să mă iubești acum că este timp, vreau doar să îți lași inima deschisă pentru mine"

Tom rămase mut la auzul acestor cuvinte... Inima sa bătea într-un ritm alert, uitându-se la Mark care continuă să vorbească :

"Când te privesc, îmi văd restul vieții prin ochii tăi. Eu nu mă uit la stelele de pe cer pentru că o am pe-a mea. Nu te iubesc pentru că am crezut că ești perfect, te iubesc pentru că în acea persoană imperfectă am văzut perfecțiunea. Te iubesc.... O carte frumoasă nu?... Îmi place să o citesc cu voce tare! "
"Citit?... Eu chiar am crezut că...." (dar se opri pentru că se simți stânjenit să continue)
"Credeai că...(Tom se roși)... Chiar asta credeai?..."
"Nu... Sigur că nu"
"Și atunci de ce ai roșit?"
"Pentru că...."
"Tu... Mă placi cumva?..."

(P.S) : Vă mulțumesc pentru faptul că citiți această carte... Știu că fac "reclamă" dar:
‼️Dacă nu am să mai scriu să știți că am murit din cauza seriei bl (2gether the series) ❤️😂😭🙏... Dacă sunteți fani ai acestei serii lăsați un comentariu...

Eng: A day later, Tom went back to work at Mark's villa ... Once there, Mark was already waiting for him. He got up from the bench and stood next to Tom.

"Are you okay? ... You don't have a fever anymore, do you? ..." (and put his hand on Tom's forehead, but Tom grabbed his hand, now holding Mark's hand without realizing it )
"I'm fine ... You don't have to worry! ... Thank you!"
"For what?"
"Because you took care of me the day before yesterday!"
"No need ... I just did the right thing, I helped you because you felt bad"
"Are you sure?"
"Why wouldn't I be sure in my own words? ... I had another reason to do it?"
"No ... I think you're right!" (Tom said softly as if he wasn't happy with that sentence and wanted more)
"Now that you're well, you can go back to work ... don't be lazy ..."

Tom went to work after Mark entered the house, but he had a strange feeling ... He was disappointed, but why? ... What reason could he have?
Two days later, when Tom was at work, a pretty girl entered the gate. She was a beautiful singer who could make any boy fall for her. She had come to Mark because she had a collaboration with him. Tom was attentive to every gesture she made. At one point she put her hand on Mark's shoulder and approached him to read the lyrics to the song they were supposed to sing (that's what she wanted him to understand but in fact she liked Mark for a long time and now was the perfect time for her to seduce him little by little). Through that glass wall of the villa Tom could see everything that was going on between Mark and Alice. Tom looked at everything so closely as if his life depended on it. At one point he notices that Alice put her hand on Mark's shoulder then on his back and little by little her hand moved lower and lower ... Mark showed no sign that this would bother him in any way as if he didn't cares. At that moment Tom turned his head ... He didn't want to look anymore ... He swallowed hard, disturbed by the fact that his jealousy seemed to be focused on Mark, not on the girl ... He was totally confused, but at the same time nervous about Mark's indifference to Alice's gestures. As he cut the roses he heard the girl screaming ... He turned to see what was happening. Mark held her wrist tightly. Mark was playing the dirty game that Alice had been playing since the beginning, because he wanted to see how far will she go.... Her gestures annoyed Mark and made him resort to this gesture. He held her arm tightly and looked at her ...