Încercând să îmi dau seama de ceea ce simt [FINALIZATĂ]

Capitolul 4

Vlad: Ce ochi frumoși ai!

Anca: Și ai tãi sunt frumoși!

Vlad: Dar nu ca ai tãi.

Anca: Exagerezi!

Vlad: Chiar deloc!

Fãrã sã-și dea seama, cei doi se apropiau tot mai mult unul de altul pânã când telefonul Ancãi începe sã sune. Era Andrada.

-Convorbire telefonicã-

Andrada: Honey, te-ai mutat cumva și ai uitat sã mã anunți?

Anca: Ãm... nu?

Andrada: Pãi atunci ce se întâmplã, cã sun de 5 minute la ușã și nu rãspunde nimeni!

Anca: Vin acum!

-Convorbire încheiatã-

Anca: Scuze. Trebuie sã mã duc sã-i deschid Andradei.

Vlad: Ã..nu e nimic. Oricum trebuie sã merg în camera mea. Sper cã ai înțeles ce ți-am explicat.

Anca: Da, da, am înțeles!

Vlad: Mã bucur atunci.

Anca și Vlad ies din camerã. Vlad merge în camera lui iar Anca merge sã îi deschidã Andradei.

-La ușã-

Andrada: În sfârșit! Ce fãceai așa de important încât nu ai auzit soneria?

Anca: Îți spun sus!

Andrada: Ok.

-În camera lui Vlad-

Vlad(în gând): Fuck! Ce tocmai era să fac? Nu. Nu e bine. Dacă nu suna telefonul mai mult ca sigur o sărutam şi nu cred că e ok. Adică da, ea mă place. Dar eu oare o plac pe ea?

-Camera Ancăi-

Anca: 1 minut! Hai, 30 de secunde! Nu puteai să mai ai şi tu puțină răbdare?

Andrada: Dar ce-am făcut?

Anca: Dacă nu sunai tu, Vlad mă săruta, ok?

Andrada: Vlad te ce? Poți să repeți?

Anca: Da, ai auzit bine!

Andrada: Dar ce, unde, când?

Anca: Aici, acum 5 minute!

Anca ia o pernă în brațe și se așează pe pat.

Anca: Tu îți dai seama că am ratat cel mai posibil
singura şansă pe care aș fi putut să o am cu el?

Andrada: Tu nu puteai să dai nenorocitul ăla de
telefon pe silenţios?

Anca: Crezi că n-aş fi făcut asta dacă ştiam că asta se va întâmpla?

Andrada: Lasă, honey, că o să mai aveți și alte ocazii!

Anca: Peste 10 ani!

Andrada: E bine şi atunci!

Anca aruncă cu perna și o loveşte în cap pe Andrada.

Anca: Decât să mă enervezi, mai bine hai jos să ne uităm la un film, ceva!

Andrada: Ok!

Cele 2 coboară. Jos erau deja loana şi Andrei.

loana&Andrei: Bună, Andrada!