Dimineața a fost una obișnuită, ammers la alergat după care să pregătim masa cercetașilor și dupăam mers să mâncăm, eram pregătiți să primim, alte repartizărideoarece era o nouă lună și sarcinile trebuia să ni se schimbe,ca să nu devină o rutină. În timp ce mâncam un soldat a venit șine-a anunțat:
-Astăzi ve-ți fi supuși la cea de-adoua probă, trebuie să fiți conștienți că vor exista pierderi.Proba constă în traversarea unui traseu alcătuit din: alergare 10km în jurul Academiei, cum sunteți obișnuiți, traversat în înotlacul cercetașilor, mersul pe sticlă spartă și cărbuni încinși,iar la final de suportat treizeci de biciuieli pe tot corpul. Cei cevor trece vor putea primi unele avantaje.
După masă ne-am îndreptat cătrelocul unde va începe proba, tremuram tot, emoțiile erau atât deintense încât nu l-am auzit pe Tom când m-a strigat, eramîngândurat, mintea îmi era la familie, pe care nu trebuie să odezamăgesc. Pe drum am mai vorbit cu Tom.
-Greg, dacă nu trec de această probă, te rog să îi transmiți tatei că îl iubesc, mi-a zis Tom cu vocea tremurândă.
-O să reușești să treci! l-am încurajat. O să fie totul bine.
-Bine, dar te rog dacă se va întâmpla ceva cu mine să îi spui ca să nu trăiască cu ideea că sunt bine, a adăugat el.
-Bine, Tom nu îți face griji.
Picioarele îmi tremurau foarte puternic, abia reușam să îmi țin echilibrul, adrenalina avea un nivel foarte ridicat, inima îmi bătea puternic, palmele îmi transpiraseră iar fața mi se încruntase. De cum am ajuns ne-am pus pe poziții și am primit startul.
YOU ARE READING
Războinicul
AzioneO poveste plină de acțiune despre viața unui băiat sărac, dintr-un regat, căruia i-a surâs norocul și a fost ales la Academie, a trebuit să treacă prin mai multe probe ca să ajungă cine își dorea să fie.
