DISPONIBILĂ PE GOOGLE PLAY
Întoarce-te acasă!
Dragostea se spune că nu are limite, nici defecte, ci este perfectă.
Însă pentru Abby dragostea a dispărut odată cu mama sa. Se pare că viața nu stă în loc nici chiar pentru iubire. Odată cu moarte...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Devar
Mâinile sale strâng puternic balustrada balconului de cealaltă parte a biroului său. Privirea îi era întunecată, iar inima îi bătea cu putere.
— Pămpăliciul! Azi și-a găsit nașul! rostește cu jumătate de gură.
— Cine te-a supărat frate așa de rău încât vrei să îi faci felul?
Caden apare aproape de el, cu un zâmbet larg pe față și o privire de nevinovat.
— Tu, păcăliciule! Ce încerci să îi arăți croitoresei? întreabă fratele său întorcându-se furios, apoi continuă:
— Mereu îți bați joc de inima femeilor, corcitură ce ești, vrei să faci așa și cu inima croitoresei?
— Așteaptă puțin frate! spune Caden repezit, de ce te interesează pe tine cum mă comport eu cu croitoreasa? Niciodată nu te-au deranjat aventurile mele de-o noapte, de ce acum dintr-o dată îți pasă? Dar stai, acestă domnișoară este aceea care ți-a lipit vreo două acum câteva zile... frate drag, acum chiar cred că îi ești antipatic.
Devar rămase perplex.
Tembelule!
— Nu mă interesează ce faci, sau cu cine faci, acea fată este aici cu un scop, respectă planul lui Laurie sau dispari definitiv din viața croitoresei.
Cu privirea mai mult decât întunecată, Devar pleacă de lângă fratele său. Pentru el Caden era doar un afemeiat fără scrupule, care obține totul doar dându-și sacoul jos, dar nu îi va permite să distrugă planul surorii lor cu privire la croitoreasă.
Când stelele își varsă lumina, Devar o zărește afară, privind cerul care aproape țipa la atingerea lunii.
Cine e fata asta? se întreabă privind-o din cap până în picioare.
Laurie a specificat ca aceasta să fie foarte bine tratată dar totuși e mereu tristă și se ascunde în camera ei departe de toți.
Apropiindu-se de ea o conduce spre statuia țintuită în piatră a unei mame eroine, rostind cu drag povestea care l-a făcut să respecte mamele, surorile și femeile care își dau viața pentru micuții lor.
O privește atent. Zărește printre undele slabe de lumină ale felinarelor două licăriri. Două picăturii de argint în ochii ei. Apoi după ce aceasta se întoarce, o privește încontinuu întrebându-se cine era această fată care nu zâmbise deloc de când călcase pe pământul conacului Belmont.
