𝐎𝐛𝐥𝐢𝐯𝐢𝐨𝐧 | ❁︎𝑻𝑨𝑬𝑲𝑶𝑶𝑲❁︎

ᵘⁿᵘ

scrisul italic reprezintă trecutul. Mulțumesc!

__________________________________

Picăturile de ploaie se loveau tot mai mult de asfaltul rece al orașului,iar Jungkook nu avea bani nici măcar de o umbrelă.

-Fix acum s-a găsit să plouă,când termin eu clasa a XII-a.

Băiatul era nervos. Credea că îi va fi mai bine alături de iubita sa,aici în Daegu,dar s-a înșelat. Aceasta l-a dat afară și s-a despărțit de el după o săptămână de când se mutase în orășel. Acum,stătea în chirie într-un apartament,dacă poate fi numit așa,cu 2 camere. Baie și sufrageria unde se afla și un aragaz,într-un colț al camerei.

Stătea și aștepta să se facă verde la semafor. Ploaia era tot mai puternică,iar el devenea tot mai ud. Spera că o minune i se va întâmpla ,și chiar așa a fost.

Simți cum cineva se puse lângă el,cu o umbrelă,de asemenea.
Își întoarce capul și vede un băiat tânăr,care părea amabil.

-M-Mulțumesc...
-Nu ai de ce! Eu sunt Taehyung! Tu cine ești?
-J-Jungkook..

Băiatul se bâlbâia . Simțea cum obrajii lui deveneau tot mai călduți,chiar dacă picăturile ce i se scurgeau pe față erau reci.

-Ai un nume foarte frumos,dar nu pot să zic așa despre felul în care arați..
Ce avea Jungkook? Arăta urât? Într-adevăr,era slab,mânca doar o dată pe zi,și mânca puțin.
-Arat r-rău?
-Vino cu mine!

Cel cu umbrela îl ia pe băiat de mână și pornește spre autobuz. Cel mic era confuz. Dacă îl bătea,sau mai rău,dacă îl viola?

Până la urmă,autobuzul s-a oprit la o stradă foarte drăguță.

Taehyung încă îl ținea de mână pe Jungkook,iar cel mic era roșu ca focul.

Cel mare se opri în dreptul unui bloc,după care deschise ușa și urcă până la etajul 2. Deschise o ușă,și intră alături de Jungkook înauntru.

-Simte-te ca acasă,Jungkook!Eu mă duc să îți aduc niște haine .
-M-Mulțumesc..

Taehyung luă o pereche de blugi și cel mai mic hanorac pe care îl avea în dulap. I le dăduse lui Jungkook,după care îl lăsă să se schimbe.

-T-Taehyung,eu m-mă duc acasă..
-Oh,despre asta am vrut să vorbim! Nu vrei,te rog,să locuiești cu mine? Nu îmi place să stau singur.
-N-Nu știu ce să zic..
-Haide,Jungkook! Nu e frumos să refuzi.
-B-Bine..

Taehyung sărea în sus de fericire,și Jungkook arăta adorabil cu hanoracul care îi era cam mare.

-Jungkook,ți-a mai spus cineva că arați adorabil?
-Niciodată..
-Nu contează! De acum înainte,îți voi spune că ești adorabil în fiecare zi!

Taehyung îl îmbrățișă pe Jungkook,mai mult pentru a-l vedea cum roșește.

Și așa,pe data de 17 iunie,ei și-au început prietenia,care ,cu timpul s-a dezvoltat. Au devenit de nedespărțit. Au devenit un cuplu,și chiar dacă aveau neajunsuri,erau fericiți împreună. Taehyung poza pentru anumite reviste sau produse,iar Jungkook se înscrise la o facultate de avocatură. Voia să se facă avocat,și Taehyung îl susținea atât financiar,cât și sufletește.