𝐎𝐛𝐥𝐢𝐯𝐢𝐨𝐧 | ❁︎𝑻𝑨𝑬𝑲𝑶𝑶𝑲❁︎

ᵈᵒⁱ

În prezent, cei doi au împlinit 5 ani de când s-au cunoscut. Azi era ziua în care Jungkook se întorcea din Seoul pentru a sărbătorii a 5-a aniversare a lor.

Picăturile de ploaie se prelingeau lin pe geamul sufrageriei. Taehyung își curăța un măr în timp ce vorbea la telefon cu iubitul său.

📞
-Cât mai ai până ajungi?
-Nu mai am mult,Taehyung.
-De abia aștept să vi,iubitule.
-Și eu de abia aștept să te văd.
-Bine,te las să conduci. Te iubesc!
-Și eu te iubesc!
📞

Jungkook zâmbi și își puse telefonul pe scaunul pasagerului ,după care scoate din buzunar o cutiuță.
-Sper să accepte..
Când își ridică privirea de la cutiuța din mâna lui,văzu o lumină puternică în față. Totul devenise negru.

_________________

Taehyung privea știrile.

"Bună seara ,Coreea de Sud! Avem știri de ultimă oră. Un bărbat în jurul vârstei de 22-23 de ani s-a ciocnit puternic de un tir. Mai multe detalii,mai târziu."

Lui Taehyung îi cădeau lacrimi. Jungkook al lui avea 23 de ani. Putea fi el,chiar dacă mai bine nu gândea atât de departe.

După câteva secunde,soneria telefonului se făcu auzită în încăpere.

📞
-Alo?
"-De la Poliția Daegu vă sunăm. Cunoașteți o victimă cu numele Jeon Jungkook?"
-D-Da, un-unde sunteți?
📞

Polițistul îi explică lui Taehyung drumul,iar acesta se porni imediat spre locul accidentului.

Ajuns acolo,vede cum Jungkook este urcat pe targă. Taehyung se urcă repede în ambulanță și privea cum doctorii încercau să îl țină în viață.

Printre lacrimile sale,putea observa cum îi tremură mâinile. Dacă îl pierdea pe cel care i-a luminat viața?
Încerca să gândească optimist,dar degeaba.

Îi vedea chipul plin de răni. Îi vedea cămașa albă plină cu pete de sânge. Dar cel mai rău,pulsul era tot mai slab. Taehyung era în stare să își deie viața pentru el. Chiar va face asta dacă va fi nevoie,dar,deocamdată ,trebuie să aștepte și să spere că totul va fi bine.

Păreri?

Idei?

Nemulțumiri?