May pov*
După ce terminam de mancat, îl ajut sa spele vasele, iar apoi ne întindem pe canapea.
- Voiam sa te întreb ceva, dar nu am avut timp sa ți-o pun. Când te culci cu fratele tău, îți plăcea sa-i zici "Daddy"? sune în timp ce se uita la mine cu o fată curioasa.
- Cred ca da. Era amuzant, oarecum. spun confuza. Adevărul e ca nici eu nu știu dacă îmi plăcea sau dacă o făceam mai mult pentru Tailer, dar ce să-i spun?!
- Atunci, mie cum o să-mi zici? "Papi"? spune ultimul cuvânt râzând.
- Sa fi sigur de asta. spun ironic, râzând. Îmi vin în minte întrebările mele care îmi tot dau bătăi de cap. Presupun ca asta-i momentul.
De ce eu? Ce ai văzut la mine? Adică aveai o mulțime de fete din care sa alegi, dar m-ai ales pe mine. spun intorcandu-mi tot corpul spre el și fixând-ul cu privirea.
- May, nu pot să-ți spun. Nu acum. spune lăsând capul în jos.
- De ce? Eu cred că-i un moment bun sa... dar nu mai apuc sa zic nimic ca atitudinea lui se schimba la 180 de grade. Se ridica de pe canapea și urla la mine.
- Taci! Pleacă în camera ta! tipa gesticulând fără sa se uite la mine. Pleacă din fata mea, acum! în clipa aceea ma ridic nervoasa, dar și speriata de pe canapea, indreptandu-ma spre camera. Aveam o mie de stări în acea clipa. Dar cea mai predominanta este nervozitatea. Cum îndrăznea sa tipe la mine? Să-mi fluture mana prin fata. Cum? Primul lucru care-mi veni în minte este faptul ca n-o să-l iert. Eu nu iert. Sunt o persoana dura, dar stabila, din punct de vedere a singurătății. Ma descurc singura, pot fi independenta. Chiar dacă eu cu Tailer făceam mai "totul" împreună, nu înseamnă că nu făceam și pe la spatele lui. Și ma descurcam chiar bine fara ajutorul lui. Pot fi puternica chiar dacă-s fata. O sa simtă nevoia sa f*ta ceva, iar atunci când o să-l refuz va fi dureros pentru el. Iar dacă am noroc și se plictisește, îmi da drumul și cauta pe alta. Heloo, ai uitat cum v-ați cunoscut? Te-a violat. Crezi ca nu o poate face și acum? Constiinta proasta, dispari! O sa-l lovesc, îl adorm și fug. Ce proasta ești! Nu ești Hulk. De abea miști masa și tu visezi să-l lași lat pe gorila de 2 metri? Asta-i tare. Nu mai râde! O sa... o sa-l lovesc cu ceva atunci. Mda, mediocra ca de obicei. Mai trebuie să-i faci farse și ești clovn 100%. Haha, razi tu razi, dar sa vezi cine ne salvează. Dar dacă vei simți tu nevoia sa fi f*t*ta? Hm?! Atunci ce faci? Te duci la el? Niciodată! Eu nu "simt nevoia", eu vreau sau nu vreau. E la alegere. Aa, da. Am auzit de tine. Parca te numeai Călărețul fără cap. Ți-ai trage cu el din nou, proasto. Recunoaște! Nu am ce sa recunosc. Nu e bun în pat. Daa, daia ai avut orgasme de 3 ori numai la o partida de sex. E groasnic, intr-adevar. Săracă de tine. Știi, ești cam enervanta. Suntem una și aceeași, dobitoaco. Da da, pleacă! După ceata cu Constiinta mea, ma întind în pat și adorm.
Nathan pov*
Nu știe nimic. Nu știe despre mine, motivul pentru care e aici, de ce o iubesc, nimic. Nu pot să-i spun decat atunci când va fi momentul. Of, îmi pare rău că am țipăt la ea, dar trebuie sa înceteze sa mai caute răspunsuri. Ma duc la ea sa vad ce face și o găsesc întinsă în pat. Ma așez pe marginea lui și observ ca doarme. Ii mângâi obrazul și ma joc cu buza ei inferioara. Nu se trezește și ma bucur. Asa o pot admira și ma pot gândi numai la ea, la corpul ei, fără sa fiu cicalit "de ce și de ce". Nu am argumente destul de clare și răspunsuri consistente, cu care o pot lamuri o dată pentru totdeauna. Îmi pare rău, dar e mai bine asa. O sărut pe frunte și ma ridic de pe marginea patului. Ma îndrept spre ușa, iar în dreptul ușii îmi întorc privirea ca să pot s-o mai vad o data. Ies din camera și ma duc în dormitorul meu. Ma întind pe pat și atintesc tavanul cu privirea. Ma gândesc la mine, la trecut, la familie, la ea, la toată viata mea. Iar viata mea se rezuma la cuvintele "Din iubire, pentru iubire, din cauza iubirii. Te iubesc prea mult ca să te las. Iubirea îți dă viață". Îmi strâng pumnii și lovesc ușor salteaua. Plâng. Plâng de durere, de dor, de iubire, de chin, de vinovăție. De ce? De ce sa mi se întâmple mie asta? Îmi tot apare chipul ei, chipul ala frumos de un alb imaculat, parul negru si privirea calda. Ochii aia. Of, ochii aia care răscolesc atât de mult. Ochii care scot tot ce-i mai rău din mine, care ma pun pe jar, cei care ma fac sa plâng timp de 3 ani. Ochii pe care am așteptat sa-i vad timp de atâția ani. În sfârșit. May, ochii tai îmi răscolesc atâtea amintiri, atâtea sentimente, te rog nu ma ura. Te rog!
