Ochii lui Yoongi erau în lacrimi, mâna îi tremura pe clanță, simțea că nu are putere să deschidă ușa... Era distrus. Se pregătea să iasă, și-a strâns toate puterile și a apăsat pe clanță, dar, exact în momentul acela...
... Min Yoongi, ai vrea să mi te alături pe scenă? ~
"-Cum...?" își spuse Yoongi în gând.
Yoongi s-a blocat. Nu mai auzea nimic, decât cuvintele lui Jimin, care se repetau la nesfârșit « Yoongi, vrei să mi te alături pe scenă? »
Mulțimea își întoarse capul înspre direcția de unde Yoongi, cu pași mici, sfioși, se îndrepta ușor spre scenă. O lacrimă s-a scurs din ochiul stâng al lui Yoongi. De fericire, normal. Era copleșit, de-a dreptul. El? Chiar... Jimin chiar avea... Sentimente? Pentru el? Pentru Yoongi?
Toate acestea i se păreau un vis; lumina reflectoarelor îndreptată către Yoongi, mulțimea de fani care îl priveau tăcuți, dar cu ochii mari, fiind curioși de ce avea să se întâmple, Yiren, care îl invidia, și care avea ochii ațintiți pe el, de parcă voia să îi sară la gât și să-l ucidă... Și Jimin... Jimin, pe scenă, care îl aștepta cu un zâmbet mare pe față, fiind vizibil emoționat.
Yoongi nu mai avea răbdare, voia să îl strângă în brațe, voia să îl sărute apăsat și să îi spună tot ce simte. Îl adora, în adevăratul sens al cuvântului. Băiatul cu păr argintiu începuse să alerge înspre scenă. Mulțimea a început să murmure, să fluiere, să ovaționeze și să îi încurajeze pe cei doi.
Când cel mai mare urcase pe scenă, Jimin îi luase mâinile în ale sale, și începu să lăcrimeze... Era atât de emoționat... Yoongi își eliberase mâinile din ale lui Jimin, și îl prinse într-o îmbrățișare strânsă.
Mulțimea a început să fie mult mai zgomotoasă, aplaudând, strigând și susținându-i. Jimin și-a pus mâinile pe obrajii lui Yoongi, și l-a sărutat ușor, drăgăstos. Cei doi erau în sfârșit împreună, parcă era un vis, cel mai frumos vis, din care Yoongi și Jimin și-ar dori să nu se trezească.
Iar din fericire pentru ei, asta era realitatea. Trăiau cele mai frumoase clipe ale vieților lor, și se bucurau cât de mult puteau de ele.
În backstage, Hee simțea că înnebunește. Era 100% sigur că Jimin îl va asculta. Mare greșeală, avea impresia că Jimin nu va face nimic în privința asta?
"-Cum și-a permis să-mi încalce cuvântul? Cine se crede? E un nimeni! Ughh!" Hee gândea cu voce tare. Alegere cam proastă, căci, în spatele său, directorul companiei BigHit Enterteiment îl privea cu ochi tăioși.
"-Hee!" directorul i-a pus mâna pe umăr, vorbind calm, dar apăsat." Singurul nimic din încăperea asta ești tu. Iar, aș dori să te anunț că, începând de mâine, nu mai ai ce căuta în această agenție. Nu avem nevoie de oameni cu o asemena atitudine, și nici această energie.. Toxică."
"-Dar-"
"-Nici un" dar"! Ți-ai pierdut dreptul la opinie în momentul în care ai luat această decizie fără să îl consulți pe Jimin! Și bine a făcut că nu te-a ascultat. Ești un om de nimic, Hee" spuse directorul companiei înainte de a ieși din încăpere.
În acel moment, Jimin și Yoongi au intrat în backstage, chicotind și aruncându-i priviri amuzate lui Hee.
"-Ți-am spus că nu mă las până nu te dau afară din agenție, Hee. Ți-ai făcut-o cu mâna ta." îi spusese artistul fostului său manager.
CITEȘTI
Before || <Yoonmin>☆
Fanfiction-De ce tot insisti sa iti spun "Te iubesc"? Iti poate spune altcineva. -Da, dar e atat de frumos cand mi-o spui tu..