Autoarea *P.O.V*
Jimin se uită pe fereastră. Parcă plutea pe nori, deasupra lor. Parcă sufletul său era așa ușor, precum norii. Nu credea că se va simți atât de relaxat într-o zi ca asta.
Era o zi foarte importantă, o zi care urma să îi schimbe viața, căci mai târziu, în acea zi, Jimin avea de făcut cel mai important anunț din cariera sa.
BigHit nu o să se aștepte la asta...
Avionul nu mai avea mult, urmă să aterizeze în România. Însă, Jimin era la fel de liniștit.
Știa exact ce are de făcut.
Știa exact ce trebuia să spună.
Avea emoții, desigur, dar asta e unul dintre cele mai mici detalii în momentul de față. Lucrul pe care Jimin îl va face, îi va schimba viața. Deci, totul depindea de el. Era totul sau nimic, iar Jimin era îngrozit de gândul acesta.
Cum vor reacționa fanii săi? Cum va reacționa familia sa? Fratele său și, cel mai important, cum va reacționa Yoongi...?
"-Yoongi.." numele băiatului cu păr argintiu răsuna în capul lui Jimin ca un ecou. Mereu acolo, chiar dacă defapt nu era nimeni..
Cum va reacționa Yoongi. Asta era cel mai important pentru Jimin, și, pe bună dreptate, este chiar important.
Poate Yoongi se va supăra.
Poate nu va mai vorbi cu Jimin vreodată.
Dar pe cine păcălim? Yoongi nu ar rezista fără Jimin un timp lung, și nici invers. Motiv pentru care, Jimin a cerut ca Yoongi să îi însoțească.
"-Un drum până în celălalt capăt al pământului pentru un singur concert e cam mult, nu crezi?" îl întreabă Yoongi pe cel mai mic.
"-Oarecum.. E destul de ciudat. Dar România e o țară frumoasa și sunt o grămadă de fani de ai mei acolo... Și nu am fost niciodată, deci aș putea zice că asta va fi ca o vacanță.. În care nu voi plăti" Jimin ridică din umeri și își îndreaptă privirea înapoi spre norii pufoși.
Faptul că Yoongi era lângă el însemna lumea pentru Jimin, chiar dacă nu i-o arăta asta și celui de lângă el.
Yoongi se juca cu degetele sale, gândindu-se la Jimin. El știa de decizia companiei lui. Știa că Jimin trebuia să mintă că era împreună cu o cântăreață pe care nici măcar nu a văzut-o în realitate. Și deși nu se arăta deranjat de asta, gândul că Jimin va fi într-o relație, chiar dacă era falsă, îl durea extrem de mult.
"-Tu chiar ai de când să faci asta?" îl întreabă Yoongi, cu ochii aproape în lacrimi.
Jimin nu își îndreaptă privirea spre el, și oftează ușor auzind glasul tremurat al celui mai mare.
"-Nu, Yoongi, nu am de gând să mă prefac că sunt într-o relație cu cineva pe care nu îl iubesc. E absurd. Aș răni persoana la care țin cel mai mult.. Și nu vreau asta.." Jimin îl privea acum pe Yoongi.
Zâmbetul care a apărut pe fața celui mai mare la auzul cuvintelor lui Jimin era de nedescris. Atât de luminos și... sincer. Pur, la fel ca lacrimile. Zâmbetul pe care Yoongi îl avea era același ca al unui copil mic, care vede cadouri în dimineața de Crăciun.
Jimin îi pune mâna pe obrazul drept al lui Yoongi, și îl mângâie ușor. Yoongi tresare, și se îndepărtează de cel mai mic, roșind.
CITEȘTI
Before || <Yoonmin>☆
Fanfiction-De ce tot insisti sa iti spun "Te iubesc"? Iti poate spune altcineva. -Da, dar e atat de frumos cand mi-o spui tu..