Indecent

Capitolul II: Efort

PARTEA A II-A

Urmatoarele luni mi le-am petrecut doar prin sali de antrenament. Prob mi-a luat un apartament chiar deasupra lui ca sa nu fiu nevoita sa bat drumul pana la el in fiecare dimineta pentru a merge la sala. M-a inscris chiar si la lectii de condus si lupte care aveau loc de patru ori pe saptamana. Nu mai aveam nici timp de respirat. Eram o masinarie ce functiona 17 ore din 24 fara incetare. Iar aici mai intervenea si lupta cu psihicul pentru a nu ceda. In plus, dupa ce am terminat scoala de soferi am mai primit un bonu sa invat sa folosesc armele, lucru ce parea usor la inceput, dar pe parcurs ce avansai era una dintre cele mai obositoare munci, mai ales ca trebuia sa retii toate denumirile lor. Nu era la indemana oricui sa faca acest lucru. In schimb intr-o sera sunt chemata de Prob de urgenta la el in apartament. Ma intreb ce greseala am facut.

Acolo, acesta ma astepta linistit pe canapea sorbind dintr-o ceasca de ceai. Daca asta era o urgenta, ei bine el nu prea dadea semne de neliniste.

- Ce s-a intamplat? l-am intrebat.

- I-a loc. Trebuie sa discutam. mi-a zis el calm, apoi a continuat. Maine seara am intalnire cu cei mai mari oameni de afaceri, unul dintre ei este seful mafie care incearca sa ne acapareze si mai apoi sa ne distruga. Din cate am auzit acesta are un fiu care va participa. Ceea ce trebuie tu sa faci e sa ii pui somnifere in bautura, iar apoi sa-l duci in camera 306 a hotelului. Acolo Jameston o sa te astepte si o sa il ia cu ei. Crezi ca te descurci?

- Patru luni de antrenament intensiv si invatat tactici de lupta plus o parte din psihologie doar ca sa ma pui sa fac un fleac ?

- O sa iti dai seama la ce risc te supui cand o sa ajungem acolo. Si inca ceva tu vei participa ca partenera mea, asa ca va trebui sa-mi spui Christian.

-Christian? am intrebat eu uimita.

- Da, numele meu este Christian Roberts.

- Dar nu ziceai ca nu...

- Lucrurile s-au mai schimbat intre timp. mi-a spus inainte de a apuca ca sa mai zic ceva.

A doua zi, Prob ma duce la o casa de moda pentru a-mi lua o rochie dupa bunul lui plac in loc sa cumparam una de la mall cum fac oamenii obijnuiti. Probez cateva rochii lungi, dar doar la una mi se opreste privirea. O rochie lunga, neagra din dantela, ce avea un U la ce iti lasa la iveala spatele. Uitanduma mai atent la ea ii observ pretul 12000 de dolari. Nu puteam sa ii cer sa dea ata de mult pe o singura rochie. Mi-o dau repede jos si ii spun ca nu gasisem nimic ce sa imi placa asa ca l-am rugat sa-mi aleaga el una si sa mi-o lase diseara pe pat. Intre timp eu am iesit afara pentru a-mi lua o ciocolata calda. Seara, gasesc in living rochia pe care pusesem ochii alaturi de un trandafir rosu si un biletel " Stiu ca dintre toate rochiile pe care le-ai probat a fost singura care ti-a placut si sincer sa fiu parca era croita pentru corpul tau. Sper sa te bucuri de ea asa cum eu ma bucur privindu-te in ea. Cu drag Christian." Oh, Doamne chiar stie sa ma surprinda. Ma imbrac cu minunata rochie si ma incalt cu pantofii primiti, apoi imi aplic niste fard de pleoape intr-o combinatie de marouri, nu foarte stridente pentru a parea cat mai naturala, un pic de tus pentru a da ochilor un aspect de cat eyes, aplic putin rimel pe gene si niste blush pentru a-mi scoate trasaturile fetei in evidenta si in final ma dau cu un ruj roz deschis. Imi iau geanta si cobor in parcare, unde ma astepta Prob intr-un Lamborghini Veneno. Cred ca la auzul acestui nume de masina multi ar fi fost socati, dar pe mine una lucrurile acestea mi se pareau absolut normale in privinta lui. Ajunsi in fata hotelului unde avea sa se tina intalnirea, Prob se da jos din masina primul, apoi vine si imi deschide usa. Abia cad ies din masina observ multimea de ziaristi si mari redactori ale revistelor ce se imbulzeau sa ne ceara interviuri si sa ne faca poze. Pasim incet pe covorul rosu de la intrarea in hotel zambind afectuos catre multime. Urcam cu liftul pana la etaj, unde suntem intampinati de o multime de oameni necunoscuti mie. Toata lumea se uita ciudat catre mine, dar majoriatea femeilor erau coplesite de prezenta lui Prob.

- Buna seara domnule Christian Roberts! Ce incantare sa va avem in aceasta seara printre noi, dar frumoasa domnisoara cine este? a spus un domn de varsta mijlocie.

- Buna sera domnule Wilds! Ma bucur sa va revad dupa atata vreme! Ea este menegera mea, Amber Andersen.

- Ma bucur sa te cunosc draga mea. Acesta e fiul meu, Richard Wilds. a spus acesta aratand spre un tanar inalt si solid dar nici pe departe la fel de frumos ca Prob.

- Incantat! a spus fiul acestuia sarutandu-mi mana si facandu-ma sa rosesc sub privirea sfidatoare a lui Prob.

Apoi muzica incepe.

- Imi acorzi acest dans? a intrebat Prob.

- Sigur! am raspuns.

M-a tras mai aproape de el, inconjurandu-mi cu una din maini talia. Stateam atat de aproape incat ii puteam simtii parfumul intens. Imi las capul pe umarul lui si plutesc alaturi de el in lumea dansului. La un moment dat acesta imi sopteste la ureche:

- Nu am putut sa nu observ cat de divin arati in aceasta seara. Rochia ti se potriveste perfect draga mea. M-ai coplesit cu prezenta ta cum l-ai coplesit si pe fiul lui Wilds.

Acele cuvinte m-au facut sa ma opresc brusc din dans si sa il privesc in ochi. Ma cufundam din ce in ce mai adanc in privirea lui. Acesta isi apropia din ce in ce mai mult buzele lui de ale mele. Ii simteam rasuflarea din ce in ce mai aproape de mine, dar fix in acel moment firul melodiei se rupse si odata cu el am revenit si noi cu capul pe pamant.

- Da, ei bine, tu trebuie sa faci cumva sa-l ademenesti pe Ricard si stii tu ce va urma. Eu o sa incerc sa il tn pe tatal lui ocupat. a spus Prob.

Am dat din cap si am plecat. Am analizat putin zona. Era plin de paza. trebuia sa strecor acele pilule in bautura fara ca acestia sa ma vada. Apoi mi-a venit brilianta idee de a cumpara o sticla de vin si a le pune inauntru. Zis si facut. Am luat o sticla am desfacut-o si am turnat tot tubul de somnifere inauntru, apoi m-am dus la Richard.

- Hei!

- Buna Ambar! Ce s-a intamplat?

- Ma simt cam rau. Nu ai vrea sa mergem la terasa de la etajul urmator? E mai liniste acolo.

- Sigur.

Am furisat sticla de vin si doua pahare pana pe terasa fara a observa cineva. Ajunsi acolo le-am scos la vedere, am desfacut sticla si am turnat in pahare.

- Pentru ce e asta? m-a intrebat el.

- Pentru a sarbatori ziua mea de nastere. am spus mintindu-l.

- Oh la multi ani!

Am ciocnit paharele, iar Richard l-a turnat rapid pe gat. I-am reumplut paharul pentru a doua si a treia oara. Eu nici macar nu pusesem gura pe asa ceva. La un moment dat acesta s-a asezat pe un scaun.

- Ce s-a intamplat? l-am intrebat.

- Ma simt putin obosit si ametit. mi-a marturisit el.

- Hai cu mine, o sa te duc inapoi. o alta minciuna mi-a scapat atunci pe gura.

L-am ridicat, iar el s-a sprijinit cu un brat de mine. Am luat liftul pana la urmatorul etaj. Pana sa ajung sus el era deja lesinat. Minunat! Noroc ca am reusit sa il i-au pe sus pana in camera 306. Multumesc lui Prob pentru sala. Am ciocanit de doua ori la usa, apoi Jameston mi-a deschis-o. L-a luat de pe mine si i-a pus pe baietii care erau cu el sa-l lege si sa-l scoata afara. Se pare ca munca mea aici s-a incheiat. Cand dau sa plec Jameston ma apuca de brat si ma opreste.

- Felicitari pentru o misiune dusa la bun sfarsit!

- Multumesc!

- Apropo arati de-a dreptul fascinant! Si inca ceva bine ai venit in echipa de elita. Eu sunt coordonatorul echipei si tot odata seful tau. Prob este deasupra tuturor, el este conducatorul mafiei, in caz ca nu stiai. Ne vedem maine. O seara faina!

Ce mai seara am avut... Cobor pana la Prob sa ii spun ca treaba s-a rezolvat. Deoarece atmosfera in care ma aflam nu imi suradea deloc l-am rugat sa ma duca acasa. In scurt timp eram la el in apartament deoarece trebuia sa sarbatorim reusita mea. Ma asez cat timp el se duce sa aduca ceva de la bar, lasandu-mi capul pe spate si inchizand putin ochii.