Cap. 70

119 9 3
                                    

• Perspectiva Andreei •

Rebeca.. s-a despărțit de mine.. Și asta din vina Alesiei!

Andreea: - Tu! Din vina ta s-a intamplat asta! Din vina ta eu și Rebeca ne-am despartit!

Alesia: - Andreea.. ascul-

Andreea: - Nu! Tu nu mai ești sora mea! Eram și eu insfarsit fericita și mi-ai luat fericirea! Nu te mai vrea în viata mea! Vreau sa dispari de lângă mine! Imediat mergem acasă! Iti iei bagajele și pleci

Alesia: - Sis! N-Nu poți sa faci asta!

Andreea: - Ba da pot! Aia e casa mea! Și o străină nu are ce căuta în ea

Alesia: - Si unde as putea sa mă duc dacă tu mă dai afară din casa?!

Abdreea: - Ce-mi pasa mie?! Te poți duce la cel cu care ai inselat-o pe Ema!

Am ajuns acasă i-am aruncat repede hainele intr-un troler și l-am aruncat la usa de afară

Andreea: - Pleaca! Nu vreau sa te mai văd! Spun și intru în camera mea trandind usa

Și încep sa plâng. Rebeca chiar ma facea fericita. Au trecut 5 minute și e liniște in casa. Deschid usa și cobor încet scarile

Andreea: - A-Alesia..?

Nu mai e. Ce am făcut?! Nu o pot da așa afară din casa! Unde se va duce?! Pana la urma e sora mea! Doar pe ea o mai am! Trebuie sa o înțeleg ca a făcut o greșeală! Deșii nu știu de ce a facut asta! Trebuie sa o aduc înapoi! Ies repede din casa și mă uit în stânga, dreapta. Uite-o! Alerg repede spre ea și o prind de incheietura

Andreea: - A-Alesia! Iarta-ma! Nu știu ce a fost în capul meu! Te rog nu pleca! Vreau sa ramai!

Alesia: - De ce sa nu mai plec? De ce sa rămân cu tine? Sunt o străină pentru tine.. Nu asta ai zis? Nu ai zis ca nu mai sunt sora ta?

Andreea: - Alesia te rog iarta-mă! Doar pe tine te mai am! Tu ești și vei fi mereu sora mea indeferent de ce voi zice eu sau de ce vei face tu. Te rog intoarce-te acasă și hai sa vorbim acolo

Sentimente DeosebiteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum