Cap. 50

167 14 2
                                    

* Peste o saptamana *

Se auzeau bătăi în continuu la usa casei Emei. ,,Cine naiba o fi?". Se intreba aceasta

- Da? Spune Ema deschizand usa fara sa vadă cine e

- Hey Ema! Spuse Alesia cu un zâmbet pe buze și imbratisand-o

- Alesia.. Hey Alesia! Ce faci?

- Bine. Pot sa intru? Sau mă ții aici? Spuse Alesia râzând. Spre surprinderea ei, Ema nu rase si ea, așa cum ar fi facut-o dacă nu era așa.

Alesia nu știa de ce Ema se comporta așa, dar dorea sa afle.

- Intra.

Alesia intra iar după ea Ema închide usa

- Deci, de ce ai venit aici? Intreba Ema

- Pot sa te întreb ceva? Spuse Alesia uitandu-se în ochii satenei

- Hm...?

- Am făcut ceva?

- Adică?

- Am făcut ceva greșit? Iar niste lacrimi ii apăruse in ochii de un albastru deschis

- Nu. De ce? Intreba Ema confuza

- Atunci daca nu am făcut nimic greșit, de ce te comporți așa cu mine? De ce parcă de distantesti de mine?

- Pentru ca nici măcar nu iti sti sentimentele fata de mine. Macar dacă ele exista.. Poți sa-mi zici pur și simplu ca nu simți nimic pentru mine și gata. spune Ema evitandu-i privirea Alesiei

Alesia isi zdrobii brusc si dureros buzele peste cele ale satenei

Se despartii din sarut si o privii pe Ema. Ramase-se incremenita

- M-am saturat sa mă tot gândesc. M-am saturat sa ma gandesc la sentimentele mele pentru tine si sa incerc sa le ascund. Adevarul e ca imi e greu sa procesez faptul ca imi place de o fata. N-am putut accepta faptul ca iubesc o fata dar acum nu mai imi mai pasa de nimic. Te iubesc, Ema! Și dacă te mai prind ca te distantesti de mine și ca nu mai vorbești cu mine-spuse Alesia pe un ton amenintator- nu știu ce se va întâmpla cu tine!

- Ho.. opreste-te! Gata. Ce s-a intamplat cu tine Alesia? Nu ti-am vazut niciodata partea asta. Nici măcar n-am știut de ea

- Nici eu. Scuze. M-a cam luat valu'. Nu știu ce m-a apucat. Spuse Alesia punandu-si mana pe frunte. Am sa plec..

- Și dacă nu vreau eu sa pleci? Spune Ema imobilizand-o si trantind-o pe canapea iar mai apoi punandu-se peste ea

- E-Ema..

- Ai sa pleci de aici când zic eu păpușă. Îi zice Ema pe un ton superior și cu un zâmbet pervers pe fata ca mai apoi sa o sarute pe Alesia

O mana își face loc pe sub tricoul blondei dar nu apuca sa facă nimic căci o palma zdravănă de a Alesiei o aduce la realitate. Ema se uita la Alesia și o vedea plangand. ,,Am facut-o sa planga... Sunt o persoana groaznica". Își spunea Ema. Alesia ii fuge din strânsoare și iese rapid pe ușa pe care s-ar putea sa nu mai intre vreodată

Imediat ce Alesia pleacă Ema se pune pe plâns. O durea. Nu o durea palma data de Alesia. O merita. O durea sufletul. A facut-o pe persoana care o iubeste cel mai mult pe lumea asta sa plângă. ,,Ce m-a apucat?". Se intreba Ema cu lacrimi în ochi uitandu-se la usa pe care Alesia a iesit plangand

Sentimente DeosebiteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum