Tu si eu ! 2020

1. INCEPUTUL.

Zambeam asa de mult atunci cand te vedeam,  Iti adoram corpul si muream sa vad parul in vant. Erai o simpla femeie, nu stiu daca duceai lipsa de iubire dar iti simteam orice tristete, orice vorbulita in gluma, ca ai vrea sa o spui fiind reala dar nu puteai pentru ca eram un necunoscut. Eram trecut prin viata si vorbele de genu' si incepeam sa imi dau seama ce fel de persoana esti, dar ceva nu ma lasa sa te bag in seama, ceva nu imi dadea putere, imi era frica ca voi fi respins si de data asta, de o noua femeie.. Dar totul a inceput: 

Eu eram un simplu om si te ajutam cand voiai sa ajungi in oras sa faci anumi chestii. Asadar, intr-o seara m-ai anuntat ca vrei sa faci cumparaturi, eu spunadu-ti ca da, dimineata urmatoare ne-am gasit.

- Buna dimineata !

- Oh, neata. E timpul sa plecam nu-i asa?

- Da.

- Vin in 10minute.

Ca de obicei, deja ma obisnuisem sa plecam singuri, lumea nu banuia nimic si chiar nu era nimic, era totul bine. (dupa ce ne-am indragostit, parca se uita lumea in ochii nostri si ne vedea..)

Am ajuns la un magazin la care imi daduse o moneda sa iau un carut dar amandoi cu ochii in alta parti, am uitat de carut. Intram in magazin, cumparam ce cumparam si gasim o cos gol pe care l-am luat, iar eu i-am spus : - Ia moneda inapoi. - Hai da-o! ; La care atunci atingandu-i mana, mi-o tinea strans si tot ea imi spunea : 

- Hai da-mi drumu, razand la mine.
- Nu iti voi da niciodata drumul.
- Stiu. 

Am mai cumparat si tot cumparam si tot radeam unu la altul, faceam glume la care radea mereu, eu incercand sa o fac sa-mi zambeasca sa-mi stea mai aproape.

Ajungem la masina, punem totul in portbagaj la care ma intreaba daca poate sa stea in fata (ea pana acum alegea sa stea in spate). I-am spus ca da vreau sa urci in fata. Ma pun sa pornesc si sa bag intr-o viteza si ea imi pune mana pe mana mea si iar se radea.

- Heii ce vrei sa-mi faci ? 
- Sa te tin de mana. 
A stat putin cu mana dupa care statea pe telefon cu ambele maini si i-am spus : 

- Spune-i lui ala cu care vorbesti ca esti cu mine.
- Da nu vorbesc cu nimeni, draga.
- Hmmm (cu un ranjet asa nervos dar in gluma), la care ea radea.

Ajunsesem acasa si descarcam, la care am ajutat-o pana la usa casei. La care faza foarte misto, nu am putut sa uit asa ceva.. A pierdut cheile casei. S-a cautat prin masina, eu cautam o surubelnita, si tot nu am gasit nici o cheie. A intrat pe geam, deschide usa, tot razand ca de obicei, am ajutat-o si am ramas pe scaun in bucatarie. Ea se schimba cu usa neinchisa dar nu dreptul meu. Dupa ce se dezbraca, a gasit cheie de la usa.

- Tu cred ca esti indragostita in aceasta zi, nu crezi ? 
- Eh nu mai zi tu asa ca nu stii nimic.
- Atunci visez eu.
- Taci din gura.

A zis ca se va apuca sa puna niste castraveti la murat si multa alta treaba. Eu care nu vroiam sa plec acasa, stateam cu ea, discutam, radeam imi placea. Cand a inceput sa curete ceapa, spune : 

- Hai nu ma ajuti sa curat ceapa.. (A inceput deja sa lacrimez ca era asa de tare ceapa)
De ce plangi mai ? Ce am facut, te-am suparat?

- Nuuu, doar ca nu suport ceapa sa o tai.
Si luasem asa cutitu sa tai ceapa si ea prin spatele meu parca a vrut sa vina sa zica ca ma ajuta dar cred ca vroia sa ma ia in brate (nu am aflat nici in ziua de azi).

Am stat ce am mai stat, barbatul ei muncea si parca trebuia sa vina. M-am simtit si am zis hai ca ma duc acasa ca mi-e foame. Imi oferise ceva dar nu am acceptat ca stiam ca trebuia sa apara.

- Pune o bere la rece ca vin dupa amiaza si o bem la poarta.
- Ok. (spunand ea).

LEGENDA:
"Cum ne am cunoscut va intrebati ? Pai eu ma va gaseam cu varul ei, prieteni foarte buni, si stateam toti la o poarta, poarta lor cum ar veni si ne strangeam si vorbeam, ca orice oameni, da doar babele erau babe si barfeau iar noi astia mai tineri radeam ca prosti mereu."

Ora 17:

Ma duc la ea la poarta, ea era deja afara, am pus bicicleta langa gard si:

- Hai ca am o sete, pfaaa !
- Hahaha, si daca spun ca am uitat s-o bag la rece?
- Hai mai da cum ai uitat ? (tot radea asa sub nas)
- Ma duc sa aduc berea. 

Stam ce stam vorbeam una alta iar un alt prieten, imi spune ca pleaca ai lui de acasa si ar trebuii sa-i salut. Lui MARIA, i-am spus te las ai grija de tine, ne mai vedem, dar am uitat ca am bicicleta acolo. In fine. Ma duc la oameni astia si am baut ceva tarie, ma cam luasem, aveam un tupeu foarte aparte, nu putea sa ma dezamageasca nimeni. E si fix cand sa plec, pe numar primesc mesaj.

- Ai bicicleta la poarta. O sa ramai fara ea.
- Nu o ia nimeni stai linistita. Ai tu grija de ea.
- Eu sunt in casa. 

Am fost, am luat-o si am plecat acasa. 
Pe facebook deja ne aveam la prieteni si tot mai ma tinea asa un pic, parca sa nu-i scriu dar am zis haide, trebuie sa-i scriu. 

- Heii. (nici nu trecuse 2 secunde la care deja a raspuns)
- Heii. Ce faci ? 
- Bine, tu ce faci? Vii sa imi faci pui la cuptor ? 
- Da tu chiar ai pus botul ca am sa iti fac pui la cuptor?
- Da vreau sa vad cum gatesti pentru mine.
- Lasa alta data, nu e momentul acum. Nu mai pot vorbii. 
Si de aici, am inceput sa-i dau un pupic, la care a raspuns la fel, am trimis o inima, la care a raspuns la fel si tot asa ne am umplut de inimi si de pupici. 

Noapte buna.