✲Capitolul 6✲

50 1 0
                                    

© xFarAway 2015

All rights including those in copyright in the content of this story are owned by xFarAway. It's illegal to steal and/or copy.

                                          CAPITOLUL 6 : Shadows of the past :

                                                             Oameni răi   

Mark vine în grabă la mine ,deshizând repede ușa ,ea lovindu-se de perete și scotând un sunet tare.

”Ce se petrece aici ?!” Sare el repede.

”Așa mă întâmpini tu de dimineață ? Fac micul dejun ,ce pot să fac ?”

”Știi să gătești ?” Sare el uimit , frate de parcă n-a mai văzut o fată gătind.

”De acum știu” Îi răspund eu fericită și mândră de ce am învățat să fac.

”De acum ?” Întreabă el confuz.

”Da ,de acum ,tocmai ce am învățat” Răspund eu și mai mândră iar fața lui era și mai speriată.

”N-ai dat foc la bucătărie ?! Cum poți să înveți pe loc ,fără ajutorul meu ?! Dacă pățeai ceva” Bă ești nebun ? Se comporta zici că mă știe de mult timp ,dar n-are de ce să-și facă griji.

”Păi este ceva ce urăsc la mine,dar alții îl consideră un lucru „special” ,dar probabil peste puțin timp n-o să-mi mai placă să gătesc.” Spun eu tristă și în același timp dezamăgită de mine.

”Dar hai să nu vorbim despre asta ,ți-am pregătit vafe cu ciocolată și cu afinele înghețate pe care le-am găsit. Iar în tigaie am șuncă prăjită ,dar de aia nu te atingi.” Continui eu și așez vafele pe două farfurii ,mai adaug două pahare de suc de portocale și șunca mea prăjită.După ce se plânge jumate de oră pentru că lui nu i-am dat șuncă prăjită ajungem să terminăm masa iar el îmi mulțumește.

”Deci cum ai dormit aseară ?” Mă întreabă el fericit ,totuși îngrijorat de starea mea.

”Foarte bine” Îl mint eu ,adăugând un zâmbet fals. Adevărul este că nu am dormit deloc.Lumina aia tot stătea și nu pleca, mă uitasem pe geam dar afară era întuneric așa că am stat pe canapea ,gândindu-mă la ce am și la ce se întâmplă. Bine ,bine ,m-am mai și dus la maneta sau ar trebui să spun ”decorațiunea” de pe perete,dar în zadar.

”Deci ce faci azi ?” Îl întreb eu pe Mark încercând să schimb subiectul.

”Păi va trebui să mă duc să lupt din nou acolo.”

”Atât de repede ? Adică abia a trecut o zi. La ce oră ?”

”Păi cam ăsta e programul meu .La 17:00”

”Băi ești nebun ? Aveți și oră fixă.” Spun eu sarcastică iar el râde puțin ”Cât este ceasul acum ?”

”Este 9:24” Spune el uitându-se la ceasul de la mâna sa.După ce strâng masa mă decid să fac un duș ,problema era că nu aveam haine de schimb ,Mark de parcă mi-a citit gândurile se decide să mergem în Mall, jur că e ceva ciudat cu el. Eu mă las păgubașă și pornim la drum.După ce ajungem acolo ,coborâm din mașină și mergem direct la primul magazin care ne-a sărit în ochi.După ore și ore de stat acolo și de cumpărat s-a făcut ora prânzului așa că mergem și mâncăm două sandvișuri de la un magazin apropiat.Ajungem acasă obosiți ,cred că mi-a luat o garderobă întreagă.

Shadows of the PastUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum