Atingeri interzise [+18] #vecini vol 3

Capitolul 3 - Mutări

Capitolul 3

Mutări

Irina

Din ziua în care am ajuns a început haosul. Mai exact după ce am dormit aproape zece ore cu zece pauze din cauza diferenței de fus orar, care mi-a amețit de tot creierii în cap.

Dar cum m-am simțit în formă și după ce mi-am vizitat sora fugitiv și m-am asigurat că cea mică este bine, m-am apucat de strâns lucrurile prin casă; actuala casă, unde plătesc chirie de mai bine de un an de zile, chiar dacă nimeni nu a stat aici. Între timp, proprietarul a decis să vândă apartamentul, așa că eu am la dispoziție o săptămână să-l golesc și să mă mut în vila închiriată în New Moon, cartierul rezidențial unde locuiește sora mea, Iulia, împreună cu familia ei. Fiind la mii de kilometri distanță, iar timpul îmi era cel mai mare dușman, am fost nevoită să o rog pe Iulia și pe soțul ei să îmi caute în cartierul lor ceva de închiriat, iar eu m-am decis asupra unei anumite case în urma unor poze și filmulețe pe care ei le-au făcut pentru mine la fiecare vizionare.

În fiecare careu se află câte 8 vile frumos așezate în jurul unei piscine micuțe. Iulia, Cristi și nepoțica mea locuiesc în același careu cu Daniel, în timp ce mie mi-au găsit o vilă într-un careul de lângă al lor, ceea ce mă bucură foarte mult, pentru că sunt așa aproape de sora mea dragă și de fetița ei pe care o iubesc enorm.

Așa că uite-mă azi, la fix o săptămână după ce m-am întors în țară, cum, împreună cu Iulia, avem un sentiment de déjà-vu în timp ce ea mă ajută să desfac ultima cutie de carton.

— Parcă suntem acum doi ani, când m-am mutat eu în vilă, spune melancolică Iulia. Și acum îmi amintesc ziua când l-am văzut pe Cristi prima dată.

Îmi amintesc și eu ziua aia. Despachetam ultimele cutii, când o văd pe sora mea cu gura căscată și ochii cât cepele fixați pe geam, spre un munte de om plin de tatuaje, care fuma liniștit o țigară la câțiva metri de casa ei. Ulterior a descoperit că vecinul acesta era jumătatea vieții ei, care a făcut tot ce i-a stat în putere să îi dovedească acesteia cât de mult o iubește. Dar nu pot să uit nici cât a trebuit să se lupte cu mine, până m-a convins că sentimentele lui sunt bine intenționate...

Fericirea de pe chipul surorii mele este emoționantă, dar eu nu sunt genul care se manifestă în așa fel, chiar dacă în ultimele luni m-am înmuiat, cum îi plăcea lui Brian să îmi spună. Însă continuu să afișez aceeași atitudine pe care o aveam și înainte, chiar dacă ea nu mai mă reprezintă în totalitate.

— Ziua când îți curgea cafea din gură, în timp ce în mintea ta deja îl călăreai pe armăsar. Îmi amintesc, zic cu o falsă indiferență.

Își dă ochii peste cap, spre amuzamentul meu.

— Nu îmi curgea cafea din gură...

— Tot spui asta, dar eu eram de față și știu adevărul.

Mă lovește cu palma peste braț, lăsând în urmă o ușoară stare de usturime.

— Nu te văd și eu că îți curge cafeaua din gură după unul? Face Deea douăzeci de ani și pe tine tot nu te mai văd cu un tip de mână.

— Dacă vrei să mă vezi cu unul de mână, acum ieșim pe stradă și rezolvăm. Nu e mare lucru, spun cu indiferență, ridicând din umeri.

— Știi la ce mă refer. Vreau să te văd liniștită și fericită.

— Iulia, începi să suni ca mama. Iar eu sunt deja liniștită și fericită.

— Iartă-mă, spune încet, făcându-mă să mă simt vinovată că am comparat-o cu cea care mereu ne cicălește să ne întemeiem familii și să ne așezăm la casa noastră, chiar dacă lucrurile nu decurg mereu așa cum vrea ea.