Instinct de supravietuire

Inapoi "acasa"

Eu: Cand plecam?

Florin: Maine dimineata. O sa se intunece in curand..

Eu: Cum zici..

Trebuia sa ma gandesc cum sa fac sa ajung iar in Eforie , sa il caut pe Plesu. Nimeni de aici nu parea sa aiba griji , aveau mancare si adapost. Toti copiii se jucau cu mingea , fugeau prin toata baza , parea ca nici nu au simtit vreodata ce se intampla afara. Poate nu au avut timp sa simta, nu erau foarte mari iar tampenia asta nu a inceput de mult timp.

Eu: Florin! Deci.. Cum facem maine?

Florin: Simplu. Il luam pe unul din oamenii de aici si mergem sa.l cautam.

Eu: Ma duc sa vorbesc cu Macelaru', poate vine el..

Am inceput sa ma plimb prin cladire cautandu.l, nu era pe nicaieri. Am urcat la ultimul etaj si l.am gasit acolo.

Eu: Maine eu si Florin mergem iar in Eforie, te bagi?

Macelaru': De ce dracu' vreti sa mergeti iar acolo?

Eu: Avem un prieten care s.ar putea sa fie in viata.

Macelaru': Aha.. inteleg. O sa vin.

Eu: Ok , maine dimineata.

Macelaru': Asa ramane.

Afara incepea sa se intunece. Stateam pe cladire si priveam orasul lipsit de viata si lasat in tacerea sumbra a mortii. Probabil, inafara de noi ,printre toate blocurile si casele astea, nu mai exista nicio creatura care sa nu se hraneasca cu sange si carne de om. "Admirand" peisajul ma gandeam: "Cum o sa ajung la parintii mei?, oare sunt bine acolo?", "Exista un antidot pentru toate astea?" , intrebarile astea ma framantau si ma faceau sa stau treaz noaptea, oricum, era timpul sa ma culc , a doua zi trebuia sa merg iar in Eforie.

Eu: Trezirea!

Tibi: Nici nu.i lumima afara inca.. Eu mai dorm.

Eu: Fa ce vrei.. Florine , trezeste.te..

Florin: Sunt treaz deja. Nu prea am dormit.

Eu: Ok , ma duc sa.l trezesc pe Macelaru'

Dupa ce l.am trezit ne.am urcat toti trei in masina si am pornit. Eu aveam cutitu' gasit in casa aceea si un pistol, Florin avea arma lui , iar Macelaru' un MP5. La baza erau multe arme de genu' asta , chiar mai mari si mai periculoase. As fi vrut sa intreb de unde le aveau dar nu indrazneam, trecutul e trecut.

Dupa ce am intrat in Eforie am plecat spre casa lu' Plesu.

Eu: Aici e.

In curte era liniste, prea liniste. Erau doua varianta: ori era..mort.. , ori nu e aici. Intram incet in curte, trebuia sa fim atenti, de oriunde putea aparea un cadavru sau mai multe. Am deschis usa casei, pe interior nu era nimic schimbat, toate erau la locul lor, stiam cum ii era aranjata casa inainte. Asta inseamna ca probabil inca e in viata, sper sa fie..

Florin: Cineva acasa?

Eu: Chiar daca ar fi nu ti.ar raspunde..

Cautam prin toate camerele si nu gaseam nimic, nimic schimbat. Unde dracu' putea fii? Totusi probabil a ramas singur si el , doar a spus ca o sa mearga si el la plaja in ziua aia..

Macelaru': Hai la etaj. Merg eu primul

Urcam scarile pe rand , eu eram la mijloc. Macelaru' a deschis usa de la calatul scarilor si... nimic nici aici..

Eu: Unde poate sa fie? Toata treaba asta e o porcarie..

Florin: Acum timai dat seama?

Eu: Hai! Il cautam prin oras..