Gardianul sufletelor destrămate - Partea a II-a: Răzbunarea lui Andrei

Îngerul păzitor

De câteva nopți Andu nu se mai putea odihni cum trebuie. Era preocupat de problema care apăruse. Deși a mers pe aceeași stradă câteva zile la rând, nu a mai găsit-o pe Hanke. Dispăruse. Nu îi putea spune nimic încă lui Luca, voia să îl protejeze. Așa că îl rugă pe Cătălin să stea cu el câteva zile, până se pune la punct cu un plan. Andrei venea chiar în seara asta și avea nevoie de timp și de spațiu pentru tot.

Avea emoții, dar era și furios. Furios pentru că l-a avut pe Alexandru atât de aproape dar a ezitat... De dragul Anei.... Dar Ana nu mai era iar pe el nu îl mai oprea nimic acum. Părinții lui vor fi răzbunați. Îl va găsi pe Alexandru și îl va face să plătească pentru tot răul făcut.

Andrei ajunse spre seară, obosit dar fericit că îl vedea din nou pe fiul său. L-a cuprins în brațe și l-a strâns puternic. Apoi l-a eliberat și i-a tras o scatoalcă părintească după ceafă.

-Tată... Ce dracu?

-Asta e pentru că l-ai luat pe Luca cu tine....

-Au...

-Apropo... unde e? spuse Andrei inspectând apartamentul.

-Uh... Luca ... e la un prieten. Nu i-am spus de Alexandru și  am zis că mai bine nu îl băgăm în treaba asta.... poate reușim să îl trimitem acasă....

-Larisa o să ne omoare pe amândoi dacă pățește ceva. Lorena și Lorenzo vin și ei.

-Ce?

-Da... Lorenzo are ceva relații la Interpol și ne-a promis ajutorul său. De data asta o să facem totul ca la carte. Trebuie să terminăm cu treaba asta. Vreau să îmbătrânesc liniștit...

-Ne-a păcălit tată... Ceva nu se leagă...

Andu se gândea acum la mii de posibilități, la tot ce știa despre Sarca și despre afacerile lui. Și erau chiar multe. Reușise să îi păcălească pe mulți că este mort, a stat în umbră și a manipulat totul în favoarea lui. Dar nu înțelegea de ce a venit atunci la București cu scrisoarea Anei... De ce a riscat atât de mult pentru a se da de gol? Ce urmărea, de fapt? Întrebările astea îl măcinau.

Totuși, ce era mai greu nu trecuse. Mai exista situația cu Luca... Cum va reacționa tatăl său când va afla? Se puseseră de acord că îi vor spune când se va termina povestea cu Alexandru, dar asta îl măcina rău pe Andu.

În acea noapte a visat-o pe Ana... Făceau dragoste, își aminti trupul ei și dragostea cu care i se oferise... . Iar el o iubea așa cum nu iubise vreodată, nici măcar pe Clara.

Și se trezi brusc. Un gând îi trecu prin minte... Își aminti biletul scris de ea și se duse repede la cutia pe care o pusese deoparte. Andrei se trezi de la zgomotul făcut de Andu.

-Ce cauți? E miezul nopții...

-Tată... biletul... Ana mi-a lăsat un bilet când a plecat...

-Ce bilet.... Scrisoarea de la Alexandru?

-Nu, tată ...un bilet... scris de mână....

Andu găsi biletul.  Simți o durere în inimă să îl revadă... Dar realiză și cu groază că scrisul este altul, diferit de cel din scrisoare...

-Tata... scrisul... Nu e al Anei. Uite cum scria Ana...

Andrei revăzu cu ochii minții scrisoarea de la Ana, o citise și el de dragul fiului său. Într-adevăr, era un scris diferit.

-Andu... dar asta nu înseamnă... nimic... Adică... Nu știu ce să zic.

-Tată... Ana se temea de ceva... Mi-a spus că nu are timp... Eu până acum am crezut că era vorba de boală și că nu va mai trăi mult, dar de fapt cred că la altceva se referea. Îi era teamă de Alexandru, îmi dau seama de asta. Cred că știa ce afaceri învârte...