''In trecut''

87 7 0
                                    

Cap se numeste in trecut fiindca 0 idei si fiindca s-a dus la apartament inapoi. Mda..sec.

-Ok, Roman, chiar trebuie sa ma angajez, zic eu.

-De ce?

-Cum adica de ce?! Pentru ca stau in casa ta fara sa platesc nimic,  mananc din mancarea ta fara sa platesc nimic, merg cu tine la restaurante si nu platesc nimic. Nu ti se pare incorect fata de tine?

-Nu.

-Cum nu? intreb eu.

-Eu nu ti-am cerut niciodata nimic, deci te rog nu insista pe tema asta. Angajeaza-te daca vrei, dar eu tot nu-ti voi accepta banii. 

-Esti imposibil. 

-Poate, dar ai vrea sa mergem azi la balci?

-De-abia ieri am fost la restaurant. Nu intelege ca nu vreau pentru ca vreau, dar ma simt super naspa, zic eu abatuta.

-De ce?

-Pentru ca tu mereu platesti si eu nu am cu ce sa te recompensez pentru tot ce faci pentru mine.

-Sa sti ca ai cu ce si o faci. Imi esti alaturi si stam impreuna, nu ma mai simt singur si ma bucur.

-Te bucuri pentru ce?

-Pentru noi, spune el.

Am decis sa nu mai pun alte intrebari pentru ca nu am inteles nimic. Nu suntem impreuna asa ca nu am inteles cum adica se bucura pentru noi. Sper sa inteleg curand.

-Deci vrei sa mergem ? Va veni si Ria cu Smith.

-Da, vreau, dar ti-am spus ca nu ma simt bine cu toata situatia.

-Imi pare rau de asta, dar eu chiar incerc sa te ajut.

-Am inteles. 

-Sa fi gata pana la 6!

Gandul ca visul va reveni ma face sa ma simt instabila si incomfortabil. Eram curioasa sa aflu ce se va intampla in continuare, dar in acelasi timp ma gandeam ca viata mea e ca un cinema. E un fel de film/ serial care ruleaza zilnic la aceeasi ora si nu e neaparat incomfortabil, pentru ca nu ma simt rau sau ceva de genul dupa vis, ma simt ok, dar in acelasi timp ma intreb. De ce mie? Sper ca chestia cu visul sa se termine cat de curand posibil pentru ca e enervant.

Deschid frigiderul si imi fac o salata formata din legume si o mananc cu pofta. M-am trezit la ora 13 si sunt putin flamanda avand in vedere ca nu am mancat nimic pana acum. Dupa asta, am de gand sa ma intorc in apartamentul meu si sa imi mai iau din haine si lucruri fiindca am de gand sa-l inchiriez. Roman iar se joaca ceva pe xbox, dar pe mine niciodata nu m-au tentat jocurile.

-Roman, zic eu cu gura plina, ai putea sa ma duci cand vrei pana la mine la apartament fiindca mai am nevoie de ceva lucruri si am de gand sa-l inchiriez.

-Sigur! dar de ce vrei sa-l inchiriezi? Nu ai vrea sa ai o amintire oarecum de la parinitii tai? Oamenii care-ti vor inchiria apartamentul cu siguranta-l vor distruge, asa se intampla de obicei.

-Ai dreptate in mare, dar eu am nevoie de bani.

-Pentru ce? Iti pot da eu cati bani ai nevoie.

-Scuze, Roman, dar chiar nu trebuie. Esti o persoana minunata si te admir pentru tot ceea ce faci pentru mine, dar m-ai ajutat mult prea mult.

-Pentru mine e o placere sa te ajut si iti multumesc pentru ca crezi toate astea despre mine, dar nu sunt chiar asa. Sunt mai multe lucruri pe care ti le voi zice la momentul potrivit.

Ok, inteleg ca nu trebuie sa-mi zica totul, dar nu are incredere in mine? Sper sa-mi zica curand.

-Poti sa ma duci acum?

-Acum?

-Da.

-Ok.

Eram deja imbracata asa ca m-am urcat in masina lui Roman si am pornit spre apartament. 

De data asta Roman a urcat si el. 

Data asta cand am intrat in apartament, am incercat sa-mi tin mai bine lacrimile in frau. Totul era exact asa cum parintii mei au lasat inainte de accident, dar mirosea oribil si venea de la gunoi si frigider. Am dus gunoiul si am aruncat toata mancarea imputita din frigider. Apoi, m-am dus la mine in camera si am luat intr-o geanta niste haine, o poza cu familia mea si o poza cu mine si Zoe. Nu am nici cea mai vaga idee de ce am o poza cu acea fata avand in vedere ca nu o cunosc deci mi se pare nemaipomenit de ciudat. Totusi am luat-o pentru ca e ciudat. Ok :))

-Ok, Roman, imi arati cum as putea pune anunt ca inchiriez apartamentul?

-Tu nu intelegi ca nu ai de ce s-o faci?

-Tu nu intelegi ca am atatea motive intemeiate?

-Nu o inchiriezi si punct.

-Dar e casa mea! Pot face ce vreau cu ea!

-Teoretic, e inca a parintilor tai. Daca imi arati unde scrie numele tau pe actele de proprietate, atunci poti face ce vrei cu apartamentul.

Bine, avea dreptate. Nu aveam de unde face rost de acele acte si nici nu am peste 18 ani, deci m-am dat batuta.
-Ok. Ai castigat. Putem merge inapoi acum?

-Sigur, spune Roman triumfator.

M-am urcat la el in masina si in scurt timp am ajuns in casa lui Roman. Sincer, de-abia asteptam sa mergem in parcul de distractii. Nu am fost intr-unul de la 6 ani si sunt foarte entuziasmata! Hehe

M-am dus la mine in camera si m-am schimbat in niste haine putin mai confortabile cand a inceput sa ma doara piciorul foarte tare..fir-ar iar vis de-ala!

-Si, esti entuziasmata pentru alegeri? Sunt saptamana asta, sti nu? ma intreaba Zoe.

-Normal si chiar vreau sa castig..iti dai seama ce fain ar fi. (discutie inainte de ora) 

(dupa terminarea orei, in sala de mese)

-Buna Georgie, buna Katy! le salut eu prietenoasa pe cele mai populare fete din liceu, care vin spre mine.

-Hei! Ai vrea sa iei pranzul cu noi?

-Sigur, raspund entuziasmata. Scuze Zoe, pe mai tarziu.

Nu-mi placea s-o las balta pe Zoe, dar stiam ca nu se intelegea bine cu ele si nu vroiam sa incepe sa se certe. Nu ma mira ca au venit la mine dupa incidentul cu Stella. Si nu, nici acum nu imi pare deloc rau pentru ca a primit ce merita. 

-Buna treaba, cu Stella. Nu ma asteptam la asa ceva de la tine sincer, dar se pare ca ne-ai surprins in mod placut, imi spune Georgie cu o sclipire in ochi.

-Merci cred, a primit ce merita. Nu ma gandeam ca poate fi asa toanta sincer.

-Uite, imi pare rau. Ne pare rau ca nu te-am observat pana acum, dar chiar imi doresc sa fim mai aproape de tine, sincer. Ce zici?

-Mi-ar placea! 

-Vrei sa vi maine la mall cu noi?

-Voi veni cu siguranta, raspund eu zambind.

Acesta este biletul meu spre succes, sa stau cu cele mai populare fete din scoala, sigur voi castiga alegerile! De-abia astept.

Sper c-ati observat ca am facut capitolul umpic mai lung fiindca n-am mai postat de 1 saptamana, dar imi pare sincer rau, nu am mai avut idei. Aceasta carte va avea in jur de 20 capitole in cel mai bun caz fiindca ma gandesc la sfarsit neincetat si de-abia astept! Va fi si o carte a doua, in continuarea cartii acesteia, nu voi face una separata, veti vedea. Cartea 1 se va termina in maxim 2 luni incepand de acum :D.

 

I wishUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum