I wish

O alta latura

Azi e ziua in care voi iesi si eu afara din casa si ma voi distra. O sa fie super! De-abia astept! E ora 10 dimineata si am coborat pentru a face micul dejun.

-Ce cauti aici? il intreb eu pe Roman.

-Sunt in casa mea si fac de mancare. Tu ce cauti aici?

-Sunt in casa ta si am venit sa fac micul dejun!

-Pacat ca l-am facut eu deja.

-Mi-as fi dorit sa fac eu micul dejun, tu deja ma lasi sa stau la tine in casa, iar eu nu te rasplatesc cu nimic.

-Nu-i problema. Tu doar mananca. Azi vom merge la un restaurant foarte dragut. Sigur o sa-ti placa, spune el.

De-abia astept! Clatitele arata delicios si au de asemenea un gust delicios! -Multumesc de masa! ii spun eu politicoasa.

-Ce ai tu, ca a costat 300 dolari numai masa! E facuta din lemn bun! Nici gand sa ti-o dau.

Pentru el era foarte amuzant, dar eu din pacate nu am inteles nimic. Nici nu ma obosesc.

-Roman, imi poti face o favoare?

-Si anume?

-Poti sa imi cronometrezi starea de lesin? Adica sa-mi zici cate minute/ore dureaza? Doar de curiozitate.

-Sigur. Dar crezi ca o sa lesini din nou?

-Mai mult ca sigur. Pe la ce ora plecam? intreb eu.

-19, ca sa ai timp sa lesini si sa te si trezesti. De obicei lesini la pranz.

-Ok. Pot da un telefon?

Vroiam cu ardoare s-o sun pe Zoe, pe oricine.

-Sigur. E pe masuta, zice el

Masuta era o masuta care se afla in dreptul scarilor. Era mica si avea o culoare brun-roscata. Stiu sigur ca i-am memorat numarul lui Zoe mai demult, dar din pacate nu mi-l mai amintesc. Si nu l-am memorat acum mult timp. In fine.

-Ai vreo carte pe-aici? As vrea sa fac ceva pentru ca ma plictisesc.

-Nu crezi ca ar fi mai fain sa vedem un film?

-Suna bine, dar ce film?

-Ce vrei tu. Am un laptop acolo, cauta si tu imi zice Roman.

Am luat laptop-ul si am intrat pe imdb sa caut un film de actiune bun. Erau atat de multe si puteai alege dintr-o multime. Pana la urma am ales Fast and Furious pentru ca nu l-am vazut pana acum. (ciudat, nu?) M-am dus in bucatarie sa fac floricele pentru ca e o atmosfera mai de film (lol) cu floricele. L-am chemat si pe Roman si am inceput sa ne uitam. Mi se pare un film foarte fain si sigur o sa ne uitam si la restul partilor dar stati umpic.. Filmul asta, eu l-am mai vazut o data..cu cineva..dar cu cine?! Parca era cu Zoe. Da! Cu Zoe, vara trecuta. Cum de nu mi-am amintit pana acum?

-Frate, baiatul asta e chiar frumos. Pacat ca a murit, zice Zoe.
-A murit? Imi pare rau pentru el! Dar filmul e chiar bun.

Am privit absenta tot filmul. Nu pot sa cred ca eu l-am vazut si inca cu cea mai importanta persoana din viata mea la momentul de fata. Asta ma intristeaza. Ma intristeaza ca daca as vedea-o nu as recunoaste-o. Of, accident stupid. Si nu sunt singura absenta. Roman se hlizeste la telefon, habar n-am cu cine vorbeste. Si sa mai vorbim despre Roman. Roman m-a surprins azi. Era destul de devreme, dar el imi pregatea masa. A fost un gest foarte dragut. Si gateste bine.. Recunosc, toata lumea stie sa faca clatite, dar gestul conteaza. Of, iar am o stare de rau, dar acum ma doare maseaua. Stiti, visele astea vin in momente foarte ciudate. Ma rog nu in momente, ci in etape oarecum. Da, etape de durere.

-Cadence, cum ai putut sa-i faci una ca asta?Inteleg ca ti l-a furat pw Adam, dar e cam prea exagerat. Iti dai seama ca acum nimeni nu va mai vorbi cu ea,nu ? ma intreaba Zoe cu tristete in glas.
-Normal, dar nu ma intereseaza. Si ea m-a lovit pe mine si a durut.
-Dar si Adam a facut asta? Nu e ca si cum la obligat stii,nu? El a fost de acord.
-Da, dar ea a inceput totul si nu ma intereseaza cat de tare o doare.. Ea a vrut-o. Si sincer de-abia astept alegerile. Sper din suflet sa fiu regina!!
-Cadence, sper sa asta sa nu fie atitudinea ta fata de toata lumea pentru ca nu stiu ce se va intampla cu noi si imi e frica sa ma gandesc.
A plecat ingandurata. Dar evident ca vom ramane prietene indiferent ce adica ea este si va fi cea mai buna prietena a mea, nu? O inteleg, o inteleg perfect. Nici eu nu vreau sa ma gandesc la ce va urma, in curand trebuie sa-mi pregatesc discursul pentru regina scolii si sper sa fie unul bun. Insa nu o va implica pe ea cu absolut nimic, nu?

-Doua ore in cap, imi spune Roman.

-Poftim? intreb eu somnoroasa.

-M-ai pus sa-ti cronometrez visul si ai lesinat la 15:05, iar acum e 18:05 imi spune Roman cu ochii in telefon.

-Asa tarziu e? Ar trebui sa ma pregatesc pentru iesire. Mai mergem, nu?

-Normal!

Am urcat scarile spre camera mea si din putinele haine pe care le aveam la mine (nu am putut sta mai mult de 10 minute singura in casa), am ales o rochita verde cu bulinute albe. Imi placea tare mult deoarece verdele este culoarea mea preferata. De ce? Ei bine, simt ca ma caracterizeaza. Eu consider verdele o culoade plina de viata, o culoare care-mi indica prospetime, naturalete, libertate, puritate. Asta e ceea ce vad prin aceasta culoare. Am 7 rochite, dintre care 3 verzi si am ales-o tocmai pe cea cu buline fiindca eu zic ca nu arata chiar asa formal ca una verde simpla, ci arata mai spontan. E super draguta. Nu e foarte lunga, dar jos de tot e ceva gen tutu dar nu sta asa teapana, ci mai jos. Stiu ca nu intelegeti nimic, dar e ok. Ma tot gandesc la visul de azi si am un sentiment de deja vu. Mereu am un sentiment de deja vu dupa ce visez. Mi-a placut de mine: rautacioasa, dar totusi tipa a primit ce merita. Am procedat foarte ok, dar totusi nu semana mai deloc cu mine. Ok, gata cu gandurile trebuie sa continui sa ma pregatesc. Am incaltat o pereche de balerini albi si mi-am impletit parul intr-un spic de grau. Arata chic. A si nu se putea fara machiaj! Avand in vedere ca e seara, am optat pentru unul de seara cu verde si negru. Cand am coborat scarile, Roman nu mai era acolo, iar mai mult ca sigur se pregatea si el.

-Cadence, poti veni putin? ma striga Roman din camera lui.

-Sigur!

Am urcat din nou scarile si am intrat in camera din stanga. Nu am mai intrat niciodata acolo si am fost fascinata de tot ce era acolo! (Da, si de el, normal. Arata bine) Imi placea mult camera lui, arata foarte barbateasca. Peretii erau albi in schimb si mi se pare ca albul e o culoare..lipsita de viata. Era o camera ordonata, deloc tipic pentru un baiat si era invaluita in mirosul dulce al lui Roman. Mirosea demential!

Cand am intrat Roman facu ochii cat cepele si sunt pe deplin covinsa ca era putin surprins de aparitia mea. Niciodata nu m-a mai vazut asa aranjata.

-Ma ajuti te rog cu nodul de la cravata? Daca stii.

-Stiu.

Si cravata era superba. Era albastra cu dungi albe. Arata dragut. Si mai eram si foarte aproape unul de celalalt, doar asa zic. Caile nazale mi-au fost infundate de mirosul parfumului lui, era ca o explozie de arome.

-Multumesc, imi spuse el dupa ce ii aranjasem cravata, si inca ceva, adauga, vin si niste prieteni de-ai mei. Nu te superi, asa-i?

-Normal ca nu! Ba mai mult, ma incanta ideea. (oarecum).

Am coborat scarile si ne-am urcat in masina lui Roman. Avea de gand sa fie o seara pe cinste!

Acest capitol a fost mai lung pentru ca este ultimul postat la cartea asta (pe ziua de azi). Deci sper ca v-a placut. Ne revedem maine!