Tu ești haosul meu

Capitolul 3

Îl privesc pe Andy cum trage dintr-o țigară care pare a fii marijuana, cred. Mirosul este puternic și înțepător pentru nasul meu și aproape că mă amețește de tot.

Mă îndrept imediat spre geamul din cameră, pentru al deschide larg. Toți patru încep să râdă și își îndreaptă privirile spre mine.

" Ce se întâmplă, Hailey? Nu îți place mirosul?" Glumește Andy și mai trage un fum din țigara lui, mijindu-și ochii spre mine.

Desigur că nu îmi place mirosul. Nu sunt sigură nici de ceea ce fumează. Acasă nu am luat parte la nimic de genul acesta și nici nu am fost tentată să încerc vreodată. Probabil pentru că am și o părere foarte proastă despre cei care practică asemenea lucruri, iar asta nu pot decât să i-o datorez tatălui meu, pentru felul în care a ales să mă crească.

Strâmb din nas și iau câteva haine mai lejere din dulap. Camera este atât de mică, că spațiul aproape nu mai există deloc. Așa că trebuie să mă deplasez printre picioarele lor.

" Kelly? Ai putea să îți rogi prietenii să iasă afară puțin, pentru a mă putea schimba?" O rog frumos, dar ea doar râde copios. Nu sunt sigură dacă râde de mine sau râde pentru că țigările pe care ei le fumează încep să își facă efectul.

" Oh, Hailey. Nu te rușina, am mai vazut femei goale." Replică înapoi Baxter și îmi face cu ochiul.

Îmi duc aminte de ceea ce a spus în baie în dimineața precedentă și imagini cu el profitând de femei îmi inundă capul. Cred că am să vomit.

" Baxter, nu fii misogin!" Îl ceartă imediat Kelly și se ridică de pe pat.

Echilibrul ei pare să îi joace feste și aproape că, cade din picioare. Primul meu instinct este să fug repede lângă ea și să o prind, ceea ce și fac. O prind de braț și ea mă îmbrățișează strâns, râzând cu gura până la urechi. Restul grupului râde și el și mă întreb ce se petrece în mintea lor în momentul de față, ce este așa amuzant totul.

" Mulțumesc, iubito." Îmi spune Kelly și mă sărută pe obraz. " Hai, băieți, să mergem. Hailey vrea să se schimbe." Le spune tuturor și toți o urmează. Toți, mai puțin Andy.

" Pot să am și eu puțină intimitate?" Îl întreb, de această dată furioasă.

Nu am simțit niciodată un astfel de dispreț față de un om, cum simt pentru el. Și mă simt prost pentru ceea ce simt, pentru că nimeni nu merită să îmi încarce sufletul cu asemenea sentimente. Dar această aroganță și aura atotștiutoare pe care acest bărbat din fața mea o afișează, mă scoate din minți.

" Oh, Hailey!" Suspină, la propriu, în timp ce îmi pronunță numele." Haide, nu mai poza în fata cuminte, știm toți că pisicile blânde zgârie cel mai rău." Abia se înțelege ceea ce vrea să îmi transmită, cuvintele ies atât de greu și lent din gura lui încât mi se pare că trece o eternitate până își termină propoziția.

Cine se crede acest misogin să îmi spună cum sunt și în ceea ce vreau să pozez?! De unde ar putea el să știe cine sunt eu cu adevărat?

" Andy, dacă tu crezi că farmecele acestea de băiat rău în care vrei să pozezi, o să funcționeze pe mine precum funcționează pe probabil jumătate din fetele din Campus, te înșeli. Nu o fac." I-o tai imediat și ochii lui se fac mari, cât cepele.

Pare șocat de-a dreptul de ceea ce i-am spus și probabil că acest Andy este obișnuit ca niciuna să nu-i reziste. Niciuna până la mine. Mi-aș încălca toate principiile mele legate de bărbați daca aș face lucrul ăsta.

" Nu merg, huh?" Mă întreabă și izbucnește într-un râs copios. Râsul lui mă calcă pe bătătură.

Dau din cap negativ și el se apropie de mine, aproape lipindu-și nasul de al meu. Respirația lui miroase a mentă și mi se ridică tot părul pe mâini atunci când o simt.