Floare Albastra

Capitolul 2

          După ce vorbi cu Chris mai multe despre scrisoare, Annabelle pleca acasă.Chris era un băiat ca toți alții: par blond cu nuanțe de roșcat si cu ochi albăstri mai profunzi si mai seducători ca marea învolburata si plina de mistere.Dar din păcate sau din fericire nu era nimic intre Chris si Annabelle. Ei erau doar foarte buni prieteni, la fel si mamele lor. Așa s-au si cunoscut : prin intermediul mamelor lor. Ei doi se cunosc din-ainte de a se fi născut. Iar in clasa întâi au aflat ca sunt colegi de clasa. Acum amândoi se aflau in clasa a șaptea. Iar Annabelle chiar s-a bucurat când a auzit ca o însoțește. Chiar avea nevoie de un prieten de nădejde ca sa o ajute in călătoria care va urma, una plina de pericole. Când ajunsese acasa,mancase, își făcuse temele iar apoi s-a documentat despre " praful de Mongolia albastru". Aflase ca acesta se fabrica dintr-o floare albastra foarte rara care se numea Achiliss. Dar nimeni nu știa mai multe informații despre aceasta floare deoarece ea era foarte rara si ea nu a fost analizata niciodată de un specialist. Il sunase imediat pe Chris si ii spusese ce aflase.

          - Este rău ca nu știm mai multe lucruri despre aceasta floare, îmi spuse Chris.
         - Înainte de  a te suna am găsit intr-o carte de legende o legenda care spunea ca aceasta floare are puteri magice si este foarte puternica. Daca ajunge in mâini greșite poate distruge lumea.
          - Atunci acest Andrew oare de ce o vrea?
          - Pai in scrisoare scria ca nu poate trai fara praf. Poate are vreo boala sau ceva.
          - Pai daca este așa de rar oare el cum a găsit o floare din care sa extragă praful?
        - Prea multe întrebări si nici un răspuns. Bine ca mâine este sâmbătă si putem sa mergem la fântână din centrul orașului.
          - Chiar nu ti- e frica de ce ai putea găsi acolo? ma întreabă Chris cu o îngrijorare in glas.
          - De ce mi-ar fi. Sa nu -mi zici ca îți e frica? Daca da ești o gaina....:))
         - Fi serioasa. Chiar crezi ca.....chhhh....chhhh...nu te mai aud, se întrerupe.....

          Si a închis. "Ce fricos. Chiar crede ca ma păcălește." se gândi in mintea ei Annabelle. După jumătate de ora o sunase si se hotărâră sa se întâlnească amândoi in fata scolii la ora 11 de unde vor pleca pe jos la fântână.