Rain of Stars - ChanMin✅

•Te plac•

:Seungmin și Bang Chan , se jucau cărți. Se plictiseau , pentru că băieții erau destul de liniștiți în ultimile ore. Evident , se putea auzi un Hyunjin ce încerca să-l calmeze pe Jeongin , din când în când , însă nu mai era nimic interesant. De când îi băgase în dormitoare , Jeongin țipa prin ușă să fie auzit de Han , iar Han îi răspundea. Fusese destulă gălăgie , iar Seungmin și Chan ascultau pe lângă uși. Când blondul aproape adormea cu capul pe masă , se auzi un I.N ce țipa din nou. Chan a tresărit și a dat cu capul de masă , făcând-ul pe Seungmin să râdă în hohote.

Chan — Ce- ce- de ce- ce s-a întâmplat? S-au luat la bătaie?
Întrebă panicat cel mai mare , fiind încă buimac

Seungmin — Ce tot îndrugi acolo hyung?
Râze băiatul
— Jeongin a țipat că vrea să iasă din cameră. S-au calmat cu toții.

Chan — Oh , oh , așa e...da...
Spuse băiatul și se căută prin buzunare , după cheile dormitoarelor

Jeongin — YAH! DĂ-MI DRUMUL ZĂPĂCITULE! AM NEVOIE LA BAIE , PLUS CĂ M-AM CALMAT!

Seungmin — CHAN CAUTĂ CHEILE!

Jeongin — AH , PE BUNE?!

:Băiatul râse din nou , și începu să caute în buzunarele gecii lui Bang Chan.

Seungmin — Hyung , le-am găsit.

:Chan doar zâmbi , și luă cheile , dar scăpându-le imediat. Mormăi ceva , și le luă. A deschis ușile de la dormitoare , cu speranța că nu va mai ieși scandal din nou.

Jeongin — Bun , și acum că am ieșit de acolo , mă voi duce la baie..imediat după ce..
Se apropie de Han încercând să-l sărute , însă acesta se feri și se uită în ochii lui Jeongin

Han — Ne despărțim , Yang Jeong-In.
Spuse băiatul serios , luându-l pe Minho de mână și ieșind din casa castaniului.

:Cel cu păr vișiniu , era tare confuz , însă nu simțea nevoie să meargă după fostul lui. Evident , îl iubea , îl iubea foarte mult , dar brunetul avea dreptate , și pentru că nu a avut grijă de el , așa cum ar fi trebuit , a reușit să-l piardă de finitiv.

Chan — Ești bine I.N?
Întrebă blondul confuz

Jeongin — D-da , sunt bine , doar nu-mi vine să cred cât de dureroasă e o despărțire..

Seungmin — Îl iubeai cu adevărat?

Jeongin — Da , normal.

Seungmin — Cred că pot face ceva , ca să te pot împăca cu el , dar trebui să-i dai libertate , și să-l lași să facă exact ceea ce și tu poți face..

Jeongin — Eu sunt de acord cu ast-

Hyunjin — Nu! E foarte supărat pe tine , Yang Jeongin!
Spuse rapid băuatul , luându-l în brațe

Jeongin — Care e problema ta?
Îl îndepărtă pe Hyunjin

Hyunjin — Te plac-

Chan — EH?

Seungmin — EH?

Jeongin — EH?

Hyunjin — Pe bune?

Jeongin — Ce?

Hyunjin — Eu țu-am zis că te plac , și ați început toți cu: "EH?"

Jeongin — Eu- ... Nu cred că e posibil ... Eu ...

Seungmin — Puneți-vă împreună!

Jeongin — EH?

Hyunjin — EH?

Seungmin — Acum voi ați zis: "EH?"

Chan — Eh..
A dat din umeri și a plecat în bucătărie

Seungmin — Ce...

Chan — Nu te gândi prea mult!