Mana Destinului 🔞

Capitolul 3

Deea

Deschid încet ochii însă razele soarelui mă obligă sa-i închid înapoi.

-Ce naiba?Unde sunt?

Mă ridic încet la marginea patului,pe bâjbâite,și amintiri de ieri seara îmi revin in minte. Însă totul se termină cu mine in lift. Mă uit în jos și vad tricoul negru bărbătesc și trag de el îngrozită.

-Oh,nu,rahat! Cu ce sunt îmbrăcată? Al cui este ?

Trag de el și mă rog sfinților sa mai am lenjeria pe mine,iar când văd că sunt totuși cu ea pe mine răsuflu ușurată.

Mă ridic în picioare cu gândul de a merge la baie însă simt cum camera se învârte cu mine și mă așez înapoi pe pat. Am mai avut eu amețeli însă așa niciodată.

Oare cine m-a adus in camera și ma schimbat de haine,doar gândul că un bărbat ,un alt bărbat decât Alan,m-a văzut dezbrăcată mă îngrozește. Dezbrăcată și leșinată,super combinatie.

Trag de tricou și inspir mirosul de mosc,piper, lemn și un alt iz ce-mi da de înțeles că a fost totuși purtat de un barbat. Stau câteva minute bune cu nasul în tricoul ce-mi da o senzație atât de liniștitoare.

Vad poșeta pe noptiera și caut telefonul. Trei apeluri de la Alan și un mesaj" Pe unde ești? Ne întâlnim diseară după ce ies de la serviciu." Atât? Mă uit la ceas și vad că este ora 11 . Oh,trebuia să predau camera până acum,la naiba,sper sa nu mă taxeze in plus.
Oricum ar fi,fapta e făcută așa că trebuie sa fac un dus.

Crecetez camera și vad și eu pentru prima dată interiorul.In mijlocul camerei este patul imens,de lemn cu fier frumos combinate ,lenjeria alba din satin,cred,cu multe perne. La ce naiba folosesc atâtea perne? Eu de când mă știu doar o perna am folosit,n-am avut niciodată atâtea perne pe un pat. In lateralele patului sunt noptierele ,din același lemn,un televizor imens tronează pe peretele opus patului. Totul în jur da senzația de lux,pereții de un alb perlat,perdeaua alba simpla este că o spuma a marii,covorul imens din mijlocul camerei este tot alb ,picioarele mele se pierd în el. Mă îndrept spre baie și când deschid ușa încerc sa-mi stăpânesc uimirea,ochii îmi ies din orbite. Gresia neagra este fara pic de pata,cada imensa ce tronează in mijlocul încăperii mă atrage ca un magnet insa am depășit de mult timpul și cu părere de rău intru in dusul din colțul drept al camerei,ce bineînțeles că este și el imens. Doar nu fac dus mai multe persoane in așa ceva,nu? Sau fac? Cu Alan n-am experimentat așa ceva,deocamdata. La noi patul era baza.

Mă dezbrac de tricou si/-l arunc in coșul de rufe,îmi pun deoparte și lenjeria intimă și cât mă obișnuiesc cu ploaia de sub dus caut un șampon și bineînțeles că toate produsele sunt de marca și au un miros superb.Oh,așa da viața!

Ies din dus si mă îmbrac mecanic cu aceleași haine de seara trecuta. Căcat ,nici lenjerie nu mi-am luat din bagaj,așa că trag blugii pe mine fără chiloți pe mine. Senzatiea este ciudată dar n-am ce face,oricum o sa ajung în cămin destul de repede si mă voi schimba. Bine că nu se țin astăzi cursuri.

Îmi aranjez un pic parul,l-am uscat eu însă fără uleiul meu îmi stă un pic mai valvoi. Îmi i-au poșeta și telefonul și dau sa ies afară însă mă întorc înapoi în baie și i-au din coșul de rufe tricoul,nu știu de ce fac asta insa nu stau sa analizez prea mult. Îl indes în poșetă și ies.

La recepție nu mai sunt aceleași persoane de aseară însă trebuie sa aflu ce s-a întâmplat.

-Buna ,îmi cer scuze ca am întârziat cu eliberarea camerei,bănuiesc că trebuie să plătesc în plus.

-Buna ziua,despre ce camera este vorba?

-Numarul 303.

-A,d-voastră sunteți domnișoara Gaill.