Capitolul 5

2.1K 134 50
                                    


Deea

   Încerc să mănânc cat mai mult din farfurie chiar daca  înghit mâncarea mai mult nemestecata. Nu de alta dar mi-e c-o să-mi bage forțat în gura daca vede că nu mănânc.

   Nici prin cap nu mi-a trecut că-l voi mai reîntâlni pe înfumuratul asta.

  Pff,ma și salvat din fața mașinii. Superb,nu-i așa?

  Nu putea să fie Alan in locul lui?

  De ce tot ne întâlnim ?
  De ce tot pățesc cate ceva când sunt în preajma lui?

   Piază rea,asta este el! Oare are pact cu necuratul?
   Știu că exagerez acum, însă ce altceva sa fie?

   Doar când sunt în preajma lui pățesc toate relele. Ba mă împiedic , ba leșin ,ba aproape mă lovește o mașină..daaa,asta este..are el ceva negativ în aura lui ce mi-o transmite mie!
Sigur asta este!

  Oh,însă așa de bine a fost sa stau in brațele lui,când am cazut,de fapt cand el m-a tras în brațele lui.
  Daca nu se învârtea sa cad eu pe trupul lui acum eram la terapie intensivă cu toate oasele rupte și nu de masina,ci de greutatea  corpului lui.

  Ce a comandat el acum eu mancam in doua zile dar unde naiba intra nu stiu,ca n-are pic de grăsime sau de burta.

  Ar fi fost mai bine sa fie cu burta așa nu mă mai simțeam așa atrasa de corpul lui.
  Hai că am zis-o..mă atrage!
  Însă sigur doar corpul lui mă atrage fiindcă atunci când deschide gura îmi vine sa-l pocnesc.

  Înghit și iar inghit,însă n-am reușit să mănânc nici jumătate din porție și deja simt că nu mai pot,dar sa dea naiba daca nu bag și-n buzunare,că eu nu las nimic aici mai ales fiindca trebuie să plătesc o mica avere .

   Când am văzut unde oprește Black pentru a manca am crezut că mă ia cu leșin. La cum arată locul ăsta trebuie sa ai cardul doldora cu bani. Este asemănător cu hotelul unde am dormit azi-noapte.

   De ce rade soarta asta de mine?
   De ce a trebuit să mă salveze tocmai el din fața mașinii ?
  
   La naiba,daca nu primeam atunci mesaj și nu mă scotoceam sa scot telefonul din buzunar vedeam din timp masina.

  Dar dacă se întâmplă așa nu mai facem cunoștință cu pieptul lui plin de mușchi.
  Uh,ce tot am?
  Ar trebui acum sa mă gândesc la Alan și la mușchii lui,nu la nesuferitul asta ce arată atât de bine.

   Îmi ridic ochii și vad cum începe a discuta cu Black. Nu și-a întors privirea spre mine de când a început a manca și-i mulțumesc pentru asta. Abia am reusit sa mănânc știind că stau la aceeași masă cu el.

  Arată într-un mare fel nesuferitul, cu parul lui tuns scurt în părți și mai lung pe mijloc și mai este și buclat. Oare asta este culoarea lui naturala sau îl mai deschide el puțin la vârfuri? Corpul lui sta atât de degajat pe scaun de parca ar fi la el acasă. Plin de el, cam așa s-ar potrivi descrierea.

  Brațul drept îl tine nonșalant pe pulpa piciorului iar cu degetele de la mana stânga se joaca cu lingurița pentru desert. O tot mângâie și simt cum mă înfior toată. Oare cum ar fi sa fiu eu in locul linguriței să-mi mângâie trupul meu?

  Rahat! Ce naiba am? De ce m-am gândit eu la așa ceva?

   Îmi i-au ochii de la el că de nu o sa incep a gâfâi pe aici că o descreierata. Îmi întorc privirea de la el și încep sa analizez încăperea . Hmmm,nu-i așa interesant,mai bine stăteam și-l analizăm pe el.
  Dar înainte să-mi întorc inapoi privirea spre el îmi atrage atenția spatele unei persoane..
  Stai așa..eu îl cunosc!

Mana Destinului 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum