The crime

Capitolul 5

M-a intrebat ingrijorat ce s-a intamplat. I-am povestit totul iar el a spus ca totul e in mintea mea si ca se joaca cu mine. M-a luat in brate si a adormit. Eu am ramas treaza si m-am gandit la ce a spus. Cum se poate ca mintea mea sa imi omoare parintii? Nu e logic si acel ceas..care suna inainte de a aparea si a disparea. Nu inteleg. Maine am sa merg cu Chris si am sa cercetez locul. Am adormit cu gandurile mele.. de dimineata, razele soarelui imi mangaia tenul... nu am mai simtit de mult aceasta senzatie. M-am uitat in dreapta si Chris nu mai era. Am coborat jos gandindu-ma la ce este mai rau... dar un miros dulce m-a induiosat pe scari. Era un mic-dejun pregatit de Chris.

- Tu l-ai facut?

- Da.. adica eu si magia.. a spus schitand un zambet.

Pe masa era un trandafir langa o cana cu cafea si niste clatite. Foarte dragut! M-am asezat si stateam de vorba cu Chris de nebuniile pe care le gandeam azi noapte.

- Bine. Oricum vroiam sa mergem.. asta era planul.. dar nu cred ca ma ascultai.

Atunci eu am venit cu o scuza patetica dar adevarata:

- Eram pierduta in ochii tai.

A zambit si s-a ridicat in picioare luand farfuriile de pe masa. M-am ridicat si eu si am mers sa ma imbrac. Inainte sa pasesc pe scara m-a prins cineva de mijloc, era Chris .. iar apoi m-a sarutat. Am mers sus.. din nou in baie .. imi lasasem hainele acolo.. cand am deschis usa era o femeie cu parul negru si drept, pielea alba si desfigurata.. un ochi ii lipsea , buzele erau cusute si tinea in mana biletelul care l-am bagat in buzunar seara trecuta... brusc mesajul de pe bilet sa schimbat.. ea s-a apropiat de mine.. desigur eu am inceput sa tip si sa plang.. deodata o taietura pe bratul stang aparu... rana era adanca iar in rana era un biletel cu un alt mesaj. Eram ingrozita.. tipam dupa Chris.. a venit repede.. ca de obicei fata a disparut.. a vazut rana... a luat biletul iar rana s-a inchis de parca nu aveam nimic. Am citit impreuna biletelul. Pe el scria: 7 zile apoi adio! O lacrima mi se scurgea usor usor pe obrazul meu rece de groaza.

- Nu uita ce am zis.. mintea de controleaza! Nu o lasa!

Apoi m-a strans la piept.

- Hai, dute si imbracate. Eu voi sta la usa daca este ceva.

Eram mai linistita. Hainele erau de sange.. grozav.. cum sa iespe strada cu astea? Zici ca sunt psihopata. Le-am imbracat oricum si am iesit. Chris m-a vazut si a spus:

- Ce haine iti doresti?

- Pai in primul rand un tricou curat si o pereche de pantaloni.

Atunci el sa dus in dormitor si dintr-o cutie a luat un tricou de al lui si niste pantaloni. M-am imbracat. Eram multumita de haine... si era atat de dragut.. hainele lui..Si am pornit catre casa mea "dulce si frumoasa". Ma uitam in jur la copii din parcuri alaturi de parintii lor. Imi aduceam aminte de copilarie si parintio mei. Atunci am varsat o lacrima.. iar Chris m-a luat de mana. Era foarte dragut. In fine... intr-un tarziu am ajuns "acasa". Am stat putin.. am inghitit in sec si am intrat. Cum am pasit inauntru un fior rece m-a trecut pe sirea spinarii. M-am uitat in jur.. sangele inca era acolo de la crima. Spre mirarea mea era proaspat. Am luat un servetel si am luat o picatura de sange ca amintire.. stiu ciudat... dar imi este dor.. si amintiri dure mi se trezesc in minte. Am pus servetelul in buzunar si am inceput sa caut prin lucruri prin speranta de a gasii ceva care sa imi spuna ce se intampla. Spuneam in soapta " haide.. haide... te rog" am simtit ceva in spatele meu.. m-am intors si era o fetita frumoasa foc.

- Ce esti tu? Ce vrei de la mine?

- Nu-ti fa griji.. nu sunt rea... nu sunt un etnic.

- Ce este ala etnic?

- Este un fel de spirit care vrea razbunare.. bine sunt mai multi..apoi chichoti

- Pai de ce?

- Eu au fost creeati sa faca rau..ei vin din iad... cu misiunea de a raspandi groaza si suferinta pe care ei au trait-o candva. Atunci cand tatal lor le spune sa urce pe pamant.. au un semn.. sunatul ceasului.
Cuvant de autor:
Daca am avut greseli legate de ortografie,ma scuzati eu scriu pe telefon.
Nu prea am avut idei.. deci daca capitolul acesta este cam plictisitor urmatorul va fi cu msi multa actiune.
Multumesc AdinaOlteanu pentru idee.
Nu vitati casuta de comentarii.
Va multumesc voua deoarece imi cititi cartea.