Capitolul 13

19 2 0
                                    

-Stii ca imi pare rau,nu?
-.....
- Uite, nu ti-am spus pentru ca stiam ca asa reactionezi! Eu iti vreau doar binele si daca esti suparat pe mine pentru chestia ca tin la tine nu ai decat.
Dupa care mi-am incrucisat mainile si m-am incruntat lasandu-mi capul in jos.
Se aude un raset:
- Te iubesc.
Dupa care nu am mai putut zice nimic deoarece ,asa prinsa de situatie, m-am impiedicat de o radacina de copac si am cazut cu fata fix intr-un morman de frunze care mirosea foarte urat. I-am auzit rasetul lui Chris.
- Ai de gand sa ma ajuti s-au ce?
Ne-am continuat drumul si am ajuns la casa mamei lui. L-am pus sa se ascunda ca eu sa o pot chema.
Zis si facut, a aparut mama lui.
-Buna! Ti-am adus un cadou!
- Serios? Hahaha... Nu am mai primit un cadou de 70 de ani. Ia sa vedem!
- Chris!!!
Dupa care a iesit din umbra copacilor putin cam emotionat de situatie.
- Nu!! De ce ai facut asta??!
- E fiul tau!
- Un singur lucru*tipa Chris*imi doresc. De ce te-ai ascuns de mine mama?
- Crezi ca tatal tau se descurca singur pe lumea de dincolo?
- Ce?! Mama.. Doar atat iti cer. Fi sincera.
- Bine. Pentru ca nu vroiam ca tu sa ramai dependent de mine..
- Mama, mai ai o singura sansa..
Femeia a scos planta dintr-o geanta veche si a lasat-o pe pamant. Dupa care a disparut.
Am luat-o fericita insa.. Ceva nu era bine.. Floarea era alba dar imediat ce am atins-o s-a facut neagra si mi-a aparut o rana pe mana. Chris nu mai era. Disparuse. Am ramas singura intr-o lume neagra. Parintii mei au aparut.

Hei!! Cartea se sfarseste.. Usor,usor. Si as vrea sa va multumesc! Ca sunteti alaturi de creatia mea!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 12, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The crimeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum