o seara zbuciumată

18 3 17
                                    

     De-alungul acestei perioade de timp, Taki a fost oaspetele lui Yamato, locuind într-o odaie mica, în care întra doar un futon și o măsuță mică. Dar pe băiat nu îl deranja, era foarte recunoscător pentru ospitalitatea ce i-a fost oferita de barbat. Nu numai pentru faptul ca l-a primit în propria casă, dar și în dojo-ul său.
   Tot ce putea face Taki pentru a-l răsplăti cumva pe Yamato era sa se mai ducă la piață pentru cine știe ce alimente,sa transmită câte un mesaj la vreun amic din zona a lui Yamato și evident... să muncească pe brânci la dojo, să prindă pe cei din fața lui din urmă și să îi arate ca nu a făcut o alegere proasta în a-l primi.

  Astăzi totuși, lucururile nu mergeau în tocmai. Pe lângă ca în aceasta dimineața se trezise cu un junghi în spate din cauza poziției în care dormise, fusese chemat de Yamato mai repede la dojo pentru a spăla podelele, deoarece astăzi era o "zi importantă". Nu era sigur în ce consta acest lucru, dar făcu exact cum i se ordonase,spălând tatami-ul atent cu o cârpă uda, ca apoi sa deschidă larg ușile și sa aștepte sa se usuce. Avusese noroc ca era o zi călduroasă încă, erau în prag de toamna și curând umezeala verii urma sa dispară, devenind totul mult mai răcoros.
   Până la urmă, Taki află de ce aceasta zi era speciala, era ziua în care cei mai mari elevi ai lui Yamato, Taichi, Miyamoto și Keichi urmau să plece, dat fiind ca primiseră o ofertă ca garda de corp a unui boier ce stătea în scara sociala aproape sub Daimyo, ceea ce însemna foarte mult, dar mai ales onoare pentru dojo, așa că astăzi urmau sa meargă cu toții după ceremonia de luat la revedere și antrenament, în oraș, pentru o noapte plina de "distracție".
Taki nu a fost sigur dacă aștepta aceasta seară sau nu, așa că pentru a-și alunga gândul de la asta, a decis sa se concentreze pe exercițiile sale, pe repetarea tehnicilor învățate și pe tehnicile folosite de băieții ce urmau sa plece. Acum ca se gândea mai bine, nu era o diferență majora între ei, probabil nu aveau mai mult de 25 de ani, ceea ce îi dădea speranță lui Taki că, cândva, urma la rândul sau să plece și să devină un samurai desăvârșit, riscându-si viața pentru stăpânul sau, ceea ce acum ca se gândea mai bine, suna extrem de deprimant dar și incitant în același timp.

Ziua se termina repede cu atâta entuziasm din partea tuturor, așa că imediat cu venirea apusului, toată lumea și-a strâns lucururile, îmbrăcându-se frumos, ca de sărbătoare, fiind gata să plece în oraș și cel mai probabil să se îmbete și să se distreze printr-un bordel. Taki fu nevoit să îi urmeze, era deja considerat un adult și ar fi fost pe ne pusă masă sa refuze o astfel de ieșire. Iar înainte sa iasă pe ușa, Yamato chiar i-a oferit o bluză de-a lui pe care să și-o pună in hakama, dat fiind ca băiatul nu avea multe haine ce ii aparțineau și pe lângă asta, i-a mai oferit și o moneda de aur pentru "a se distra". Ceea ce era deja prea mult, Taki încercând sa refuze, dar Yamato insistând ca face parte din "a deveni un bărbat", băiatul a fost nevoit sa o accepte.

Așa că acum îi urma pe colegii sai pe străzile aglomerate ale orașului nocturn, iar aceștia deciseră să se ducă la unu dintre bordelele ce aveau și un mic bar, unele având interzise băuturile în camera privată, dar din fericire, sau din păcate, acesta nu avea nicio interdicție.
  Așa că Taichi, fiind și cel mai mare, s a dus să ceară camera mare,lasandu - i pe băieți să își "aleagă fetele". Această frază l-a lăsat pe Taki cu un gust amar în gura, vrând sa refuze aceasta experiență.

--Băieți, eu cred că mă duc să mă mai plimb... Mormăii Taki în vocea sa monotona și răgușita, vrând sa găsească o soluție.

--Awh, haide Taki! Nu fi rușinos! Dacă vrei, cer o camera separată pentru tine, sau ai cumva o iubită secretă? Întreabă Keichi curios, cu un ton lingusitor.

--Cred ca e virgin Keichi, nu ți bate capul, lasă băiatul sa facă ce vrea. Miyamoto protestă și intra înăuntru cu fata "aleasă".

Taki răspunse cu un surâs și plecă de lângă ei, salutandu-i pentru o posibila ultima oara și urandu-le o seara frumoasă. Se simtea destul de groaznic, simțind cum era adesea exclus din astfel de activități de el însuși, era conștient ca ceva era inneregula cu el și cu cât creștea mai mult, cu atât realiza asta mai tare. Acesta continuând sa se uite la străzile aglomerate și zgomotoase, ce acum ii aduceau aminte de prima sa noapte plecat de acasa,aceleași sentimente de confuzie.... era încă ceva ce nu putea fi procesat de creierul băiatului. Dar a dat vina pe faptul că dacă fusese născut ca femeie, ar fi fost normal sa nu fie în tocmai de alte femei, nu? Pe când Brunetul se contrazicea în propriile gânduri, se auzii un tunet și mai apoi un fulger străpunse cerul,urma sa plouă...

Era destul de departe ca acum sa se ducă acasă, așa ca, o oportunitate perfecta i-a venit în gând. Și-a adus aminte de promisiunea făcută lui Masatoshi, nu ca ar fi uitat, se gândea în fiecare seara la ea, încercând sa își adune curajul sa o facă.. Spera ca nu era prea târziu, sau prea necugetat sa vina acum. Dar dacă era deja în oraș, castelul Daimyo-ului era extrem de aproape.
   Dar acest aproape.. Nu fu destul de aproape cât să îl ferească pe Taki de furtuna ce începu, făcându - i hainele umede până la izmene, așa că, când ajunse la curtea lui Oda, a fost imediat pus la întrebări,iar pentru a nu-și pierde cumpătul, a strâns acea moneda dăruită de Yamato în pumn pana crezu ca o sa o îndoaie.

--Îl caut pe Masatoshi, am fost invitat acum ceva timp, doresc sa îmi cer scuze pentru ora târzie și pentru aparență, spuneții ca Taki a venit. Zise băiatul mai răgușit ca deobicei de la ploaie, făcând o plecăciune pana în pământ paznicilor.

Iar când auzii pași hotărâți ai lui Masatoshi ieșind pe veranda mica ce dădea spre poarta din spate pe unde decise băiatul sa își facă apariția, poarta din fata fiind mult prea oficiala..

--Taki...  Răsuna vocea caldă a bărbatului, ce parcă îl încălzi pe brunet dintr-o data, făcându-l sa uite de toate emoțiile ciudate ce le simții în aceasta seară.








~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Insfarsit am revenit cu un nou capitol.. Sper ca v a plăcut! Și sper ca încă va captivează cartea asta. Am avut un writer's block , dar sper ca acum sunt back on track!

Va aștept părerile și va mulțumesc ca ati alocat acest timp cărții mele!!

delicate beings Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum