Drumul către iad

Capitolul 1

"În urma ta"

- Au trecut 2 ani Wendy, 2 nenorociți de ani. Spune cu tonul ridicat către mine. Mi-a ajuns, nu mai pot să te văd cum te distrugi singură. Oftează lungă și se așază lângă patul de spital. Când te externează, te vei duce la Tessa în Boston, și te va interna la o clinică de dezintoxicare. Spune și iese din salon lasându-mă sa realizez ce am făcut.
De când el a plecat, am luat-o pe arătură, intrasem în anturaje proaste. 2 ani de droguri, alcool și petreceri dar și de chin, făceam asta că sa uit. Să uit toate amintirile, șoaptele,săruturile și să-i uit existența lui.
Ieri am fost la o petrecere cu Ted și Mia și țin minte doar că trăgeam Cocaina pe nas după filmul se rupe și mă trezesc aici, în nenorocitul asta de spital. Poate mama are dreptate, O să mă duc la clinica aia din Boston, și o să încep o nouă viață. O să las totul în urma cum ma lăsat și el în urma sa.
- lumea mea sa prăbușit cu plecarea lui, la început sperăm că se va întoarce cândva, dar cu timpul am realizat că nu va fi așa, el este fericit departe de mine însă eu fara el am ajuns o epava abandonată de tot ce iubea și găsind alinarea în lucruri toxice.
Mâine o să mă externeze a fost ultimul meu gând înainte să adorm..
                        ~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ies din spital cu pași rapizi și mă urc în mașină mamei.
-Tessa te așteaptă acasă. Spune și pornește mașină. O să stai în clinica aia până îți dispare prostiile asta din cap, o lună, doua poate un an. Totul depinde de tine. Încearcă să se calmeze și da muzica mai tare iar eu îmi mut privirea către geam.
O înțeleg, i-am greșit mult. Am dezamăgit-o. O lacrimă îmi cade pe obraz. Sunt un dezastru, o drogata care încă trăiește în trecut. Vorba mamei la doar 19 ani mi-am distrus viața. Acum trebuia să fiu la facultate dar în schimb mă voi duce la o clinică de detoxificare.
Mama parchează pe aleea din fața casei, mă dau jos din mașină și mă întrept către ușă de la intrare. Mătușa Tessa deschide ușa înaintea mea și mă îmbrățișată rapid.
Îmi era așa de dor de tine! Spune și mă eliberează din brațele ei.  Tessa este opusul mamei, fizic dar și gândurile sunt diferite. Scorpia de Maică-ta te obliga sa mergi la nebuni aia. Pune o privire sfidătoare pe mama.
Este pentru binele ei. Spune mama și pleacă în bucătărie.
Tess încerc și asta, poate acolo nu sunt nebuni, poate sunt doar oameni că și mine, și-au găsit refugiul în narcotice. Termin de rostit cuvintele și ei îi sună telefonul. Mă bucur că mă pot duce în camera mea acum, fara sa mai discutam și alte chestii. Ajung în camera mea și mă apuc de bagaje.
Pun în geamantan, toate perechile de blugi, hanorace dar ceva îmi atrage atenția, hanoracul pe care el mi-l dăduse. Nu o să îl iau cu mine, nu vreau sa mai vad lucruri ce îmi amintește de el. Termin bagajul și vreau sa cobor în sufragerie dar cele două femei de pe canapea se cearta pe subiectul Wendy.
Mia nu crezi că ești dura cu ea? Tessa ridica totul iar mama deja are o criza de nervi.
Sunt dura? Cum crezi că m-am simțit în tot timpul asta? Cănd o vedeam cu ochi mei cum se distruge și eu nu puteam face nimic. Glasul îi tremură și se ridică brusc de pe canapea. Doi ani Tessa au trecut de când acel imbecil ia frânt inima. O las sa termine și cobor cu geamantanul în brațe. Mă prefac că nu le-am auzit prefer sa las situația așa, nu vreau să mă complic și să le explic oricum nu ar înțelege. Tess îmi ia bagajul și ieșim din casă o îmbrățișez pe mama.
Să mă sunați când ajungeți. Spune și mă sărută pe frunte. O să fie totul bine. Mă urc în mașină să nu o vad plângând.
Tessa pornește mașină.
Boston venim! Țipă și mă face să râd. Mă bucur că ea nu pune întrebări. Mereu am simțit că ea mă înțelege. Dau muzica mai tare și reglez scaunul cât este nevoie sa stau lejera. Nu am putut dormi prea pune în patul ăla de spital și presimt că voi dormi jumătate din drum. Mă așez comod în scaun și îmi închid ochii. Tessa oprește muzica și ultimul meu gând înainte să adorm a fost "o noua viata mă așteaptă"