Drumul către iad

Capitolul 2

Tess asta nu pare a fi o clinică de detoxificare, locul ăsta e un bar. Spun și mă uit în jur la barul gol.
Tu unde crezi că lucrez? Își flutură mâna dramatic către logoul barului " Tessa's Bar " doar nu credeai că mă iau după Mia și te duc acolo. Spune și eu rămân confuză.
Tess cred că mama are dreptate, deja simt simptomele sevrajului. Doctorul mi-a dat un flacon de pastile, dar simt o durere de cap sâcâitoare.
Wendy crede-mă am fost în clinica aia cu ceva timp în urmă, mai rău înnebunești acolo. Fac ochi mari și nu îmi vine să cred, Tessa a fost dependenta? Asta chiar e greu de crezut
Ai fost dependenta? Chiar trebuie sa știu îmi spun în gând.
Am fost dependenta de Heroină. Își ridică mânecă jachetei și lasă la vedere câteva chicatrici pe mâna stângă. Am fost mai rău că tine, și locul ăla mai rău mi-a făcut. Mă lăsat fără cuvinte. Acum știu de ce Tessa nu exagera cu întrebări sau alte chestii. Trecuse prin ce trec eu acum, mă înțelege. Nu o să te duc acolo, cunosc pe cineva care poate face rost de pastile mult mai bune că cele date de doctorul tau. Am încredere în ea, simt că mă poate ajuta.
Ok Tess! Sper doar că totul sa fie bine. Știu că mama nu trebuie sa afle de asta, urăsc că iar trebuie să o mint. Tessa o suna pe mama să își spună că am ajuns cu bine, mă așez pe scaun și aștept să termine conversația. Îi fac semn cu mâna sa termine conversația mai repede.
Tess vreau să mă liniștesc, putem merge acasă? Mă simt epuizată.
Sigur dar o sa fi singura în seara asta, eu trebuie sa mă întorc să deschid barul. Îmi face semn să o urmez către mașină.
Apartamentul ei nu mai este așa cum mi-l aminteam. Pare mai mare, multe culori calde și totul este aranjat până la ultimul detaliu.
Camera ta este prima de pe hol, eu plec daca ai nevoie de ceva mă suni. Spune serioasă și iese pe ușă.
Iau geamantanul în brațe și mă îndrept către hol, intru în cameră și chiar rămân surprinsă, camera arata incredibil, un perete de sticla, prin el poți vedea apartamentul din blocul paralel. Arunc geamantanul pe pat și ies pe balcon. Briza rece îmi dă fiori, văd tot cartierul luminat de felinare.
Cum își permite Tessa apartamentul asta, barul chiar îi aduce profit. Părăsesc balconul și despachetat. Îmi atrage atenția ce-a de a 2 a ușă. Apăs pe clanță și pășesc în baie. Îmi așez periuță și pasta de dinți în suportul special, mă uit în oglindă. Observ că am mai slăbit și pe zi ce trece devin și mai palidă, arăt că o fantomă.
Simt durere din cap, din ce în ce mai puternică, totul în jur se învârte și aud soneria telefonului foarte încet. Mă agăț de ușă sa nu cad și ies din baie și văd telefonul pe pat. Simt că picioarele cedează și cad pe covorul pufos. Vreau să mă ridic dar corpul nu cooperează, aud telefonul care încă suna din ce in cer mai încet, ochii mi se închid mecanic și fără voia mea.
Ce dracu, ești bine? Aud încet o voce groasa, masculina și filmul mi se rupe..

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

"În urma cu 2 ani"

Ploaia torențială nu se oprește iar eu trebuie să fiu acasă la ora 17:30. Iar noi suntem blocați din cauza ploi în cabana micuță din parcul central. Începusem să tremur de frig, blugi mei albaștri și jacheta mea neagra sunt loarcă. Brett observa că tremur și mă strânge în brațe. Stăm îmbrățișați câteva minute și observ că Brett nu mai poartă brățară de la mine, el niciodată nu o dădea jos de pe mâna,Brett se întinde după rucsacul lui și îl deschide, scoate din el un hanorac negru pe care scrie "Fighter"
Punel pe tine. Spune calm. Îl iau pe mine și îl privesc pe băiatul de care sunt îndrăgostită din clasa a 3 a, de atunci am fost de nedespărțit. Am fost cei mai buni prieteni până când începusem liceul. Iar în ultima zi din primul semestru al clasei a 9 a i-am spus ce simt pentru el și el mi-a recunoscut că și el simțea la fel.
De atunci sunt ce-a mai fericita și acum mă uit la el și simt că fara el nu pot să trăiesc.
Parul lui blond și ochii schimbători, uneori vad natura verde alte ori marea în ochii lui mult prea frumoși.